Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul formulat de judecătoarea Alexe Liliana Cătălina, de la Curtea de Apel București. Ea a fost sancționată disciplinar cu „avertisment”, sancțiune aplicată pentru că a închis hotărâri judecătorești în sistemul Ecris folosind datele de acces ale unei grefiere, deși președintele instanței interzisese acest lucru printr-un mesaj transmis pe grupul de WhatsApp al secției.
Instanța supremă a mai respins cererea de sesizare a ÎCCJ pentru dezlegarea unei chestiuni de drept și cererile de intervenție formulate de Asociația Forumul Judecătorilor din România și de Asociația VedemJust în dosarul disciplinar al judecătoarei Alexe, de la Curtea de Apel București.
În aceeași ședință, Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea de introducere în cauză a președintei Secției de contencios administrativ a Curții de Apel București, cea care a trimis mesajul pe WhatsApp care stă la baza acuzației disciplinare.
Completul care a pronunțat decizia a fost format din judecătorii Mariana Constantinescu, Elena Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu.
Disputa asupra formei actului administrativ
Judecătoarea Alexe Liliana Cătălina, magistrat la Curtea de Apel București, a fost sancționată disciplinar de Secția pentru judecători a CSM cu avertisment pentru că, în perioada 1 august 2024 – 31 ianuarie 2025, a folosit contul de acces în Ecris al grefierei de ședință pentru a închide zeci de hotărâri judecătorești, deși conducerea instanței interzisese judecătorilor această operațiune, atribuție rezervată exclusiv grefierilor. Interdicția fusese comunicată judecătorilor secției nu printr-un act scris, ci printr-un mesaj transmis, la 9 ianuarie 2024, pe grupul de WhatsApp al secției.
Miezul apărării judecătoarei Alexe a vizat calitatea juridică a mesajului transmis pe grupul de WhatsApp al secției. Deși Inspecția Judiciară a apreciat că nu este nevoie de forma scrisă a actelor de procedură și că ar fi suficient mesajul WhatsApp, judecătoarea a cerut instanței să clarifice dacă o asemenea comunicare respectă rigorile impuse de Codul administrativ unui act administrativ propriu-zis.
În fața Înaltei Curți, magistrata a susținut poziția contrară, și anume că actele administrative, emise în regim de putere publică, trebuie întocmite în formă scrisă, deoarece destinatarii trebuie să le cunoască conținutul, iar acest lucru nu se poate realiza în lipsa unei forme scrise.
Alexe a mers mai departe, aducând în discuție și propria reputație profesională. În calitate de judecător de contencios administrativ și autor al unei lucrări doctorale, aceasta a declarat că i-ar fi fost rușine să ceară suspendarea sau anularea așa-zisului act administrativ și să prezinte respectivul mesaj în fața instanței ca pe un act administrativ.
Acte administrative emise în regim de putere
Magistrata a construit o apărare centrată pe ideea că mesajul WhatsApp nu putea avea valoarea unui act administrativ opozabil. În fața instanței, ea a insistat asupra distincției dintre formă și conținut: „actele administrative, emise în regim de putere, trebuie încheiate în forma scrisă”, a susținut recurenta, adăugând că, în calitate de judecător de contencios administrativ, „i-ar fi fost rușine să ceară suspendarea sau anularea așa-zisului act administrativ” dacă l-ar fi considerat cu adevărat un act de autoritate.
Magistrata a mai invocat memorii depuse de colegi din alte instanțe, susținând că Curtea de Apel București este singura instanță din țară care și-a permis să retragă complet dreptul judecătorilor de a accesa sistemul Ecris pentru închiderea hotărârilor. A fost menționat memoriul depus de judecătorii de la Tribunalul Dolj – Secția penală, care au cerut și au primit acces în Ecris pentru a-și închide singuri hotărârile, inclusiv permisiuni în rubricile Ecris „control parte” și „control obiect”, pentru a ajunge la închiderea hotărârii.
Judecătoarea a calificat modalitatea de comunicare drept o încălcare a legii. În opinia sa, spațiul WhatsApp, în accepțiunea membrilor Secției disciplinare, reprezintă o formă de comunicare administrativă, plasată peste Codul administrativ, aceasta constituind o carență de nelegalitate.
Poziția Inspecției Judiciare
De cealaltă parte, reprezentantul Inspecției Judiciare a susținut că președintele Curții de Apel București conduce cea mai mare instanță din țară și poate dispune măsuri administrative pentru buna organizare a activității, anumite măsuri administrative putând fi dispuse și verbal, mai ales dacă reflectă dispoziții regulamentare deja existente, apreciind că dispoziția contestată beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie.
Reprezentantul IJ a cerut respingerea recursului ca nefondat, admițând că regula generală în contenciosul administrativ presupune forma scrisă, dar arătând că Curtea de Apel București este o instanță mare, iar președintele poate dispune măsuri administrative pentru a evita fragmentarea excesivă a acestora, nefiind necesar ca fiecare măsură să fie urmată de un act administrativ în formă scrisă, cu atât mai mult cu cât atribuțiile grefierilor de ședință și ale magistraților sunt prevăzute expres în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor. S-a precizat, totodată, că nu orice accesare a sistemului Ecris le-a fost interzisă magistraților, ci doar acele accesări care nu intrau în atribuțiile lor, respectiv închiderea hotărârilor judecătorești, atribuție care aparține grefierului de ședință.
Argumentele judecătoarei Alexe nu au fost însă suficiente pentru a răsturna soluția. Înalta Curte a menținut sancțiunea disciplinară aplicată judecătoarei Alexe, considerând că dispoziția comunicată prin WhatsApp și-a produs efectele indiferent de forma sa.
Înalta Curte a respins cererea de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și excepția de nelegalitate a actului administrativ. ÎCCJ a reținut că dispoziția verbală privind Ecris nu este, în sensul strict al Legii contenciosului administrativ, un „act administrativ”, ci o măsură de organizare internă, motiv pentru care nici nu putea fi supusă unui asemenea control.
