Marți seară, la câteva ore după ce președintele ucrainean înaintase Parlamentului numele noului candidat la funcția de ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, fostul titular a publicat un mesaj video în care cerea organizarea de alegeri, chiar și pe timp de război, pentru că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia”.
„Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să-și reia procesul democratic deplin chiar și în condițiile unui război de lungă durată.”
Fedorov este primul înalt demnitar, provenit din cercul restrâns al celor mai longevivi asociați politici ai președintelui Volodim Zelenski, care cere organizarea de alegeri pe timp de război.
Citește și: Zelenski cedează protestelor și îl demite pe comandantul-șef al armatei ucrainene
Declarația a provocat imediat o dezbatere aprinsă pe scena politică ucraineana, fiind percepută drept o provocare deschisă la adresa președintelui. Nu au fost puțini analiști, mai ales occidentali, care au reamintit că Fedorov fusese șapte ani ministru al digitalizării, poziție din care a revoluționat strategia de luptă a Ucrainei promovând tehnologia dronelor. Deci, trebuie să aibă și un plan cum s-ar putea organiza scrutinele, ocolind o serie de mari obstacole.
Care sunt considerentele de securitate?
Fără invazia rusă la scară largă din februarie 2022 și instituirea legii marțiale, Ucraina ar fi trebuit să organizeze alegeri parlamentare în octombrie 2023 și alegeri prezidențiale în martie 2024. Cele două scrutine au fost suspendate deoarece legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit să organizeze alegeri dacă Statele Unite și aliații europeni ai Kievului pot garanta securitatea scrutinului. Luptele se desfășoară de-a lungul unui front de peste 1.200 de kilometri în estul, sudul și nordul Ucrainei. Sute de drone și rachete rusești lovesc cu regularitate orașe și localități ucrainene aflate departe de linia frontului. Atacurile rusești asupra sectorului energetic și a altor infrastructuri au provocat, de asemenea, perturbări ale alimentării cu energie electrică.
Analistul politic Volodimir Fesenko spune că, cel puțin, ar fi necesară o încetare a focului în aer ca prim pas înainte de a putea fi luată în calcul organizarea unui scrutin. Ucraina ar trebui, de asemenea, să creeze practic de la zero cadrul legislativ pentru alegeri, inclusiv o nouă lege care să stabilească calendarul, regulile și procedurile electorale. Fesenko estimează că acest proces ar dura aproximativ șase luni.
Kievul ar trebui, totodată, să se pregătească pentru eventuale tentative ale Rusiei de a manipula procesul electoral, afirmă analiștii.
Rusia susține că Zelenski este ilegitim deoarece mandatul său a expirat în mai 2024 și, prin urmare, nu ar mai avea dreptul să semneze acorduri de pace în numele Ucrainei. Trump a criticat lipsa alegerilor într-un interviu acordat Politico în decembrie, afirmând că a venit timpul pentru un scrutin.
Unde se află alegătorii ucraineni?
Sondajele au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării alegerilor în timpul războiului. Milioane de ucraineni sunt refugiați, fie interni, fie peste hotare. Actualizarea Registrului Electoral de Stat, astfel încât să se stabilească cine are drept de vot și unde poate vota, ar fi o operațiune extrem de dificilă, afirmă analiști și oficiali.
Datele arată că, la sfârșitul lunii iunie, peste 4,4 milioane de ucraineni trăiau în țările UE , unde beneficiază de protecție temporară. Pentru aceștia, Ucraina ar trebui să organizeze sute de secții de votare în diferite țări europene. Alți aproape 4 milioane de ucraineni sunt strămutați intern, potrivit agenției ONU pentru migrație. Înregistrarea tuturor persoanelor strămutate nu ar fi o operațiune simplă și ar consuma timp și resurse care, în prezent, sunt direcționate către efortul de apărare, spun analiștii. Aproximativ un milion de persoane servesc în forțele de apărare ale Ucrainei. Organizarea unui scrutin liber și corect pe o linie a frontului expusă permanent atacurilor cu drone ar fi extrem de periculoasă și ar putea necesita modificări legislative.
Oficialii ucraineni estimau că, în 2024, aproximativ 4,5 milioane de adulți ucraineni se aflau în teritoriile ocupate de Rusia. Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei și intenționează să organizeze și acolo centre de votare pentru alegerile parlamentare din septembrie. Kievul consideră ilegal scrutinul din aceste regiuni.
Ce șanse ar avea Zelenski?
Potrivit sondajelor, Zelenski ar avea șanse serioase să fie reales. Popularitatea sa în Ucraina se situa în jurul valorii de 90% la începutul războiului, dar a scăzut ulterior la aproximativ 60%, în funcție de sondaj. Analiștii politici și institutele de sondare afirmă că imaginea lui Zelenski a fost afectată de un important scandal de corupție din sectorul energetic izbucnit anul trecut. Popularitatea sa și-a revenit însă ulterior, iar Zelenski rămâne favoritul dintre politicienii tradiționali.
Sondajele arată că Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fost comandant-șef al forțelor armate, ar fi unul dintre principalii contracandidați ai lui Zelenski. Un alt potențial rival important este Kirilo Budanov, șeful cancelariei prezidențiale și fost șef al serviciului de informații militare.
Și Fedorov, reformatorul în vârstă de 35 de ani, cu un profil puternic în domeniul tehnologiei, a crescut în sondajele recente, după demiterea sa bruscă de către Zelenski, luna trecută, la numai șase luni de la numirea în funcția de ministru al Apărării. Demiterea a provocat o rară serie de proteste de stradă în timpul războiului. Publicația ucraineană NV a citat institutul local de sondare SOCIS, potrivit căruia Fedorov ar obține aproximativ 13% din voturi, în timp ce Zalujnîi ar avea 21%, iar Zelenski 22%.
Dacă Fedorov sau Zalujnîi ar ajunge în turul al doilea, sondajele indică faptul că oricare dintre cei doi l-ar putea învinge pe Zelenski.
