La mai bine de patru ani de la începutul invaziei rusești, 4,41 milioane de persoane care au fugit din Ucraina beneficiau de protecție temporară în Uniunea Europeană la sfârșitul lunii iunie.
Numărul total a continuat să crească, cu peste 24.000 de persoane într-o singură lună, dar ritmul noilor acordări încetinește: în trimestrul al doilea, statele membre au emis cu 16,2% mai puține decizii decât în primele trei luni ale anului. Germania, Polonia și Cehia rămân principalele țări-gazdă, reunind aproape șase din zece beneficiari.
Germania continua să găzduiască cel mai mare număr de persoane aflate sub protecție temporară după fuga din Ucraina, cu 1.286.230 de beneficiari la sfârșitul lunii iunie, echivalentul a 29,2% din totalul Uniunii. Polonia avea 961.170 de beneficiari, sau 21,8% din total, iar Cehia 390.810, reprezentând 8,9%.
Distribuția arată însă diferit atunci când numărul beneficiarilor este raportat la populația fiecărui stat. Cehia avea cea mai ridicată proporție din Uniune, cu 35,8 persoane sub protecție temporară pentru fiecare 1.000 de locuitori, urmată de Slovacia cu 27,2 și Cipru cu 26,8. Media pentru întreaga Uniune era de 9,8 beneficiari la 1.000 de locuitori.
Numărul total a continuat să crească în iunie, dar evoluția nu a fost uniformă între state. Cele mai mari creșteri în cifre absolute au fost înregistrate în Italia, unde numărul beneficiarilor a urcat cu 4.115, în Cehia cu 3.835 și în Germania cu 2.960. Polonia a înregistrat în schimb o scădere de 6.335 de persoane, în timp ce diminuările din Belgia și Irlanda au fost mult mai reduse, de 35 și, respectiv, 15 persoane.
Ce spun datele
Datele lunare privind numărul persoanelor aflate sub protecție nu trebuie confundate cu numărul noilor decizii acordate în aceeași perioadă. În iunie, statele membre au emis 42.820 de noi decizii de protecție temporară, cu 3.920 mai multe decât în mai, chiar dacă evoluția trimestrială arată o scădere față de începutul anului.
În întregul trimestru al doilea au fost emise 138.045 de noi decizii, cu 26.760 mai puține decât în primul trimestru, ceea ce reprezintă o scădere de 16,2%. Cele mai mari diminuări au fost în Germania, cu 21.010 decizii mai puține, Polonia, cu 11.325 mai puține, și Cehia, cu o scădere de 1.200. În schimb, Slovacia a înregistrat cu 2.365 de decizii mai multe decât în trimestrul precedent, Bulgaria cu 2.215, iar Grecia cu 1.315.
Evoluția arată că numărul total al persoanelor aflate sub protecție poate crește chiar într-o perioadă în care sunt emise mai puține decizii noi. Totalul de la sfârșitul unei luni reflectă persoanele care își păstrează statutul în acel moment, în timp ce statisticile privind deciziile măsoară noile acordări de protecție într-o anumită perioadă.
De la începutul războiului, statele UE au acordat protecție temporară unui total de aproximativ 7,2 milioane de persoane care au fugit din Ucraina. Polonia a emis 2,165 milioane dintre aceste decizii, Germania 1,638 milioane, iar Cehia aproximativ 773.000, cele trei state reprezentând împreună 63,8% din toate deciziile acordate în Uniune începând din martie 2022.
Structura populației aflate în prezent sub protecție rămâne diferită de imaginea inițială a deplasărilor din primele luni ale războiului. La sfârșitul lunii iunie, femeile adulte reprezentau 43,4% din total, minorii 29,6%, iar bărbații adulți 27%. Dintre femeile adulte, 53,8% aveau între 35 și 64 de ani.
În fluxul noilor beneficiari există și modificări de la o lună la alta. În iunie, bărbații adulți reprezentau 36,7% dintre persoanele cărora le-a fost acordată protecție temporară, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în mai, în timp ce ponderea femeilor adulte a rămas la 41,9%. Minorii au reprezentat 21,4% dintre noile decizii, cu 2,7 puncte procentuale mai mult decât în luna precedentă.
Peste 98,5% dintre persoanele aflate sub protecție temporară la sfârșitul lunii iunie erau cetățeni ucraineni. Printre ceilalți beneficiari se aflau 11.840 de cetățeni ruși, 4.715 cetățeni nigerieni și 4.375 de cetățeni azeri, persoane care se aflau în Ucraina și au intrat în categoriile eligibile pentru protecție după declanșarea războiului.
Datele Eurostat oferă și o imagine distinctă asupra minorilor neînsoțiți. Din informațiile disponibile pentru statele membre, Austria acordase cele mai multe statute de protecție temporară minorilor neînsoțiți din Ucraina din martie 2022, cu 3.770 de cazuri, urmată de Țările de Jos cu 2.220 și Danemarca cu 2.045. Raportat la totalul minorilor cărora le-a fost acordată protecție, cea mai mare pondere a minorilor neînsoțiți a fost în Croația, cu 15,9%.
Comparațiile între state trebuie făcute cu prudență, deoarece modul în care beneficiarii sunt înregistrați și scoși din evidențe diferă. Eurostat avertizează că procedurile de radiere pot produce scăderi importante de la o lună la alta, iar unele state nu includ toate categoriile în statisticile lunare. În Franța, de exemplu, minorii nu sunt în general incluși în cifrele privind protecția temporară, iar datele pentru Spania, Grecia, Irlanda și Cipru pot include unele persoane al căror statut nu mai era valabil.
Protecția temporară a fost activată în martie 2022 pentru persoanele deplasate după invazia rusă a Ucrainei și oferă acces imediat la protecție fără ca fiecare beneficiar să treacă de la început prin procedura obișnuită de azil. Mecanismul este destinat situațiilor de aflux masiv în care sistemele naționale de azil ar putea fi supuse unei presiuni prea mari.
Perioada de protecție a fost extinsă până la 4 martie 2027. La sfârșitul lunii iunie 2026, mecanismul continua astfel să acopere peste 4,4 milioane de persoane în Uniunea Europeană, în timp ce noile decizii acordate în trimestrul al doilea scădeau față de începutul anului.
Statisticile sunt furnizate Eurostat de ministerele de interne, ministerele justiției și autoritățile naționale pentru imigrație. Datele lunare privind beneficiarii sunt colectate voluntar și pot fi revizuite ulterior, în timp ce raportarea trimestrială a noilor decizii de protecție este obligatorie.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
(FOTO: Inquam Photos / Silviu Filip)
