Comisia Europeană a lansat oficial propunerea pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va acoperi perioada 2028–2034, estimat la 1.800 de miliarde de euro. România se află, ca alte țări estice, într-o situație paradoxală: ar putea pierde la capitolul Politi Agrare Comune, dar câștiga, per total, la alocări bugetare, din cauza poziției sale geografice, la periferia estică a UE.
Oricum, urmează doi ani de negocieri intense între instituțiile europene și capitalele statelor membre.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris bugetul drept „cel mai ambițios propus vreodată”, promițând că va face „mai mare, mai inteligent și mai eficient” portofelul financiar al UE. Însă primele reacții din Parlamentul European au fost critice. Mai mulți eurodeputați au acuzat Comisia că prezintă drept creșteri ajustările bugetare generate de inflația masivă din ultimii ani.
„Comisia va arăta că unele linii bugetare au crescut, dar dacă bugetul total rămâne la același nivel, asta înseamnă că alte linii trebuie să scadă,” a avertizat europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PPE).
Bugetul nu poate fi adoptat decât cu acordul tuturor statelor membre și al Parlamentului European. În acest context, au început deja să se contureze taberele. Iată cine pare să câștige și cine pierde în forma inițială a bugetului.
Perdanții: Fermierii
Nemulțumirea fermierilor este deja vizibilă. În actualul buget multianual, Politica Agricolă Comună (PAC) beneficia de 386,6 miliarde de euro. În noua propunere, suma alocată scade la 300 de miliarde de euro.
Mai mult, PAC nu mai figurează ca o secțiune distinctă, ci este integrată într-un buget mai larg destinat „Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat”, remarcă Politico.
Aceste planuri obligă statele membre să aloce minimum 300 de miliarde pentru agricultură, dar permit suplimentarea dacă guvernele decid acest lucru. Protestele fermierilor din fața Parlamentului și Comisiei arată însă că încrederea este scăzută.
Von der Leyen a susținut că subvențiile directe pentru fermieri vor fi protejate: „Agricultura va fi întărită. Plățile directe sunt garantate,” a declarat ea. Comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, a apărat și el reducerile, deși – relatează Politico – se opusese acestora în negocierile interne.
„Cele 300 de miliarde nu reprezintă un plafon, ci un prag minim. Banii sunt protejați legal și nu pot fi redirecționați către alte priorități, cum ar fi apărarea,” a explicat Hansen în fața comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. „Nicio altă politică nu beneficiază de acest nivel de protecție. Asta garantează stabilitate și predictibilitate pentru fermieri.”
Fermierii, mai precis cel mai mare lobby al agricultorilor europeni Copa – Cogeca, au reacționat imediat cu un protest la Bruxelles, la care a participat si Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) din România.
Alianța solicită ulterior autorităților din România să respingă forma actuală a propunerii Comisiei Europene și să negocieze „cu îndârjire” în favoarea fermierilor și cooperativelor din România și Uniunea Europeană, relatează Agerpres.
Într-o declarație data publicității, vineri, se arată: „Solicităm ca domnul președinte Nicușor Dan, domnul premier Ilie Bolojan, domnul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare, doamna ministru al Afacerilor Externe Oana Țoiu, domnul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale Florin Barbu și toți europarlamentarii din țara noastră să respingă propunerea înaintată de Comisia Europeană și să negocieze cu îndârjire pentru fermierii și cooperativele din România și UE, pentru a obține o actualizare a propunerii care să cuprindă un buget de minimum 0,4%, pentru a avea o Politică Agricolă Comună cu cei doi piloni (subvenții și investiții), piața unică, actualizarea suprafeței de referință și repararea nedreptății, de a ajunge la media subvenției europene (finalizarea convergenței externe) pentru fermierii din țara noastră așa cum trebuia să avem începând din 2014, măcar din 2028.”
Joi, propunerea Comisiei Europene a fost respinsă, în forma actuală, și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care însă s-a declarat optimist că lucruri vor fi schimbate prin negocieri. „În primul rând, resping ceea ce a propus Comisia Europeană. Eu am susținut (…) ca politica agricolă comună să rămână separată de fondurile de coeziune. (…) Eu zic că lucrurile nu vor rămâne așa”, a spus Barbu, citat de Agerpres.
În protestul Alianței pentru Agricultură și Cooperare se sugerează și ce capitole ale viitorului buget european multianual ar putea fi reduse, pentru a da mai mulți bani agriculturii, prezentată și drept un „pilon al securității”, cel puțin la fel de important ca industria militară și apărarea. „(…) propunem să se reducă din sprijinul acordat pentru Ucraina, din bugetul propus pentru administrația europeană, din bugetul propus pentru extindere și cel pentru apărare”, se arată în concluziile AAC.
Capitole care ar putea însă aduce României, per total, mai mulți bani din viitorul budget multianual al UE.
Câștigătorii: țările din Est și Ucraina
Țările din estul Europei, în special cele aflate la granița cu Ucraina, Rusia și Belarus, au obținut o victorie semnificativă. Comisia a anunțat că în viitorul buget, aceste regiuni vor primi fonduri suplimentare pentru a răspunde provocărilor de securitate și dezvoltare economică.
Un alt câștig: deși UE căuta surse noi de venit, nu a inclus în buget extinderea schemei de comercializare a emisiilor pentru clădiri și transport rutier – o măsură care ar fi afectat direct cetățenii.
În plus, Comisia a propus 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei și sprijinirea parcursului său către aderarea la UE.
În baza propunerii de buget a Comisiei Europene, suma alocată României ar urma să crească la 60,2 miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, potrivit unui document oficial al executivului european, relatează Hotnews, citând documentele Comisiei Europene. Actualul buget este de aproximativ 50 de miliarde.
Este vorba de alocarea generală, care include fondurile de coeziune și banii pentru fermieri (54,6 miliarde), Fondul Social pentru Climă (4,6 miliarde) și banii alocați pentru migrație, afaceri interne și securitate (1 miliard).
„România va avea o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Nu uităm, este o propunere, propunerea merge în consiliu, merge la Parlament, deci va exista un proces, dar aceasta este valoarea cu care comisia pornește la drum în această alocare de 60 de miliarde de euro propusă pentru România”, a declarat comisara Roxana Mînzatu, citată de Euronews.
Circa 5 miliarde de euro sunt reprezentate de fondul social pentru climă, care are un statut special. Este extra-buget. Vom vedea în ce mod se alimentează acest fond. Dar, una peste alta, România vede o creștere a resurselor pe care le avea deja pe coeziune și politica agricolă comună”, a spus ea.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: European Commission / Facebook)
