Concubinajul dintre partide și presă cu bani de la buget. Propagarea știrilor false plătite de partide este o tehnică laborioasă de manipulare prin intermediul presei. O știre pleacă de la o fărâmă de adevăr pentru a fi livrată pe placul partidului care plătește dezinformarea.
Ne întrebăm de ani de zile din ce bani trăiesc televiziunile mogulilor, presa scrisă și presa online. Sumele obținute din publicitate nu fac nici pe departe față cheltuielilor. Pe lângă banii negri obținuți prin aranjamente între patronii trusturilor de presă și oameni de afaceri cu securea închisorii deasupra capului, mass-media profită și de finanțarea legală din partea partidelor care cheltuiesc aproape toate subvențiile de la stat pentru presă și propagandă.
Până la închiderea de către Comisia Europeană a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) după 16 ani de monitorizare a statului de drept în România, punctele nevralgice din fiecare raport anual au fost lipsa de independență a Justiției, corupția endemică și încălcarea libertății presei.
Un rechizitoriu care să arate starea presei înainte și după ridicarea MCV nu dă nici un semn că mass-media ar fi făcut pași semnificativi pentru înlăturarea ingerințelor politice ori a complicității patronilor trusturilor de presă cu afaceriști veroși pândiți de zornăitul cătușelor.
Contractele de finanțare dintre partide și trusturile de presă, ținute la secret
Cu puțin timp înaintea anunțului că România va scăpa de MCV, un raport intermediar al Comisiei Europene avertiza asupra faptului că subvențiile de la buget pe care partidele politice le cheltuiesc pentru propaganda prin presă nu sunt făcute publice într-un mod transparent, astfel încât fiecare plătitor de taxe să știe pentru ce și pe cine finanțează, în situația în care România alocă printre cele mai mari sume din UE pentru partide, aceasta însemnând că fiecare cetățean, de la mic la mare, scoate din buzunar 2,6 euro pentru finanțarea clasei politice.
Secretomania în jurul subvențiilor publice pe care partidele le direcționează către instituțiile de presă a rămas neschimbată.
Legea actuală nu obligă partidele să prezinte în detaliu contractele de publicitate cu instituțiile mass-media, ci doar cuantumul total al cheltuielilor. Același lucru este valabil și pentru presă, care furnizează publicului știri favorabile despre un partid sau altul, despre un ministru sau altul, fără a fi obligate să marcheze în vreun fel că este vorba de un angajament contractual publicitar.
La un moment dat, președintele PSD Marcel Ciolacu a spus că nu ar avea nimic împotrivă să facă publice informațiile despre câți bani de la bugetul de stat se duc către instituțiile de presă, dar că nu-i permit clauzele de confidențialitate din contracte.
Continuare în Deutsche Welle!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
