Controlul fricii, nu «controlul maselor»

Data:

Editorial despre halate, frică și responsabilitate

Medici din spitale publice și clinici private au participat, sâmbătă, la Brașov, la o conferință intitulată „COVID-19 și convergența bio-digitală”, unde au fost promovate teorii conspiraționiste despre vaccinuri și pandemie, relatează Digi24.ro. Evenimentul nu a fost acreditat de Colegiul Medicilor, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a condamnat manifestarea drept „un atac direct la sănătatea românilor” și a cerut sancțiuni din partea comisiilor de etică și a Colegiului Medicilor pentru cadrele medicale implicate. „Știința nu se negociază, iar sănătatea nu se joacă”, a mai spus ministrul Sănătății

Cum să nu apară „Controlul maselor prin COVID” într-o țară în care prevenția e considerată moft, periuța de dinți e corvoadă, iar „leacul băbesc” trece drept tratament universal? A fost rețeta perfectă: anxietate post-pandemie, alfabetizare sanitară joasă, neîncredere în instituții, plus câțiva medici care au descoperit că algoritmul plătește mai bine decât peer-review-ul. Pui un titlu bombastic, aprinzi luminile, vin aplauzele. Dovezile? „Se lucrează la ele.”

Nu mă interesează să fac proces de intenție credinței. Credința poate liniști sufletul. Dar nu înlocuiește prospectul. Rugăciunea nu e protocol medical de urgență. Ceaiul de tei e bun pentru serile grele, nu pentru o pneumonie virală. Când te apuci să predai „medicină alternativă la consens” din vârful scenei, măcar adu date, nu diapozitive cu conspirații reciclate.

Să ne înțelegem pe termeni. „Controlul maselor” e o etichetă comodă pentru orice nu ne convine, din comoditate sau din teamă. Dar știința nu funcționează pe impresii, ci pe studii, protocoale, replicabilitate. Între „am un prieten care” și o metaanaliză validă e distanță cât de la like la laborator.

Când un „expert” – cu halat apretat și ton profetic – îți spune că „adevărul e interzis”, întreabă simplu: unde e studiul? în ce revistă? ce lot? ce metodologie? Există replicări independente? Dacă răspunsul e o pagină de Facebook și două „cazuri” lacrimogene, nu e medicină. E marketing cu frică.

De ce prind asemenea conferințe? Pentru că ne-am obișnuit să delegăm responsabilitatea sănătății pe „Așa a vrut Dumnezeu” și pe „las’ că trece”. Pentru că am confundat consultația cu Google și prevenția cu superstiția. Pentru că am intrat într-o relație toxică cu propriul corp: îl folosim, îl ignorăm, apoi îl certăm când cedează. În golul acesta intră „profesorii de YouTube”: îți promit sens, îți vând simplu ceea ce e, de fapt, complicat. Și da, în culise circulă bani. Nu există „adevăruri interzise”, dar există bilete vândute.

Să nu dramatizăm inutil: mediul medical românesc nu e perfect, dar există mii de medici care trudesc corect, tac, citesc ghiduri, își asumă decizii grele. Nu-i vezi pe scenă, fiindcă știința bună nu face show. Face rezultate. Diferența dintre un act medical responsabil și un spectacol conspiraționist e simplă: primul se supune realității; al doilea o cosmetizează până devine poveste bună de share.

Și încă ceva: credința matură nu se teme de dovezi. Dacă Dumnezeu ți-a dat oameni pricepuți, laboratoare, vaccinuri evaluate de agenții independente, e, poate, o formă de recunoștință să le folosești. „Așa a vrut Dumnezeu” nu te scutește de „Așa arată analizele”. E o diferență între smerenie și nepăsare învelită în pioșenie.

Ce e de făcut? Nimic spectaculos. Adică exact ce funcționează: igienă zilnică (da, periajul de două ori pe zi îți salvează bani, dinți și nervi), controale periodice, medic de familie pe speed-dial, nu canalul „adevăruri ascunse”. Când apare o pretenție medicală, caută consensul profesional, nu un singur „guru”. Întreabă „cine câștigă” din mesaj: bani? notorietate? abonamente? Reține: anecdotele nu sunt dovezi, iar indignarea nu e metodă științifică.

Știu, e plictisitor. Metodologia nu are farmecul unei apocalipse. Dar plictisul acesta – al lucrurilor făcute la timp, corect, repetat – e exact ce ține departe spitalele. Sănătatea publică nu se face cu revelații, ci cu lucruri mărunte și constante. Periuță. Săpun. Programare. Prospect. Nu e glam, dar e eficient.

Citește și: „Mitropolia Moldovei nu mai servește interesele populației R. Moldova, ci ale Kremlinului” – de vorbă cu analistul politic Mihai Isac

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Călin Tomuleț
Călin Tomuleț
Călin Tomuleț este un antreprenor român, originar din județul Mureș — născut la Sighișoara și crescut la Târgu Mureș — stabilit de peste două decenii în Calpe, Spania. Aici a construit un business solid în imobiliare (consultant la CENTURY 21 Evolution) și a colaborat la dezvoltarea unor soluții de asigurare pentru diaspora. Activ în comunitatea românească locală, susține inițiative care sprijină integrarea și coeziunea conaționalilor. Perspectiva sa despre viața românilor din diaspora a fost prezentată în podcastul PRESShub „România, dincolo de granițe”,disponibil aici: https://youtu.be/apiPG1Ng3BE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Cine visează la independență energetică, habar nu are de energie

Câteva elemente de securitate energetică Să repetăm de cate ori...

Reforma lui Pierde-Vară

Fotografia „istorică” de la Casa Albă, care îi înfățișa...