Uniunea Europeană și-a petrecut ultimul an cu relaxarea Pactului Verde European, programul său emblematic de combatere a încălzirii globale, pentru a-l alinia cu planurile de relansare a industriei europene. Totul în încercarea de a ajuta companiile europene să concureze cu cele din China și Statele Unite.
Această reorientare în favoarea industriei se confruntă în aceasta vară cu efectele brutale ale schimbărilor climatice. Canicula, fenomenele meteorologice extreme, toate par să confirme ceea ce mulți economiștii și activiștii pentru mediu susțin de mult timp: încălzirea globală dăunează grav economiei.
„Există încă mentalitatea, complet greșită, că trebuie să alegem între economie și politicile climatice”, a declarat Bob Ward, director pentru politici publice la Grantham Research Institute on Climate Change din cadrul London School of Economics, citat de Politico. „Știm de mult timp că efectele unei schimbări climatice necontrolate ne vor costa mult mai mult decât orice măsură de prevenție pe care am putea-o lua.”
Costurile reconstrucției după incendiile de proporții din Spania și Franța, precum și după incendiile care fac ravagii în Grecia, se vor ridica la miliarde de euro.
Pierderile de productivitate provocate de temperaturile ridicate afectează grav companiile, seceta distruge recoltele, iar prețurile energiei cresc pe măsură ce nivelul scăzut al râurilor reduce cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea reactoarelor nucleare.
„Vedem deja cât de extins este impactul acestor fenomene asupra economiei noastre”, a declarat Anders Levermann, climatolog la Potsdam Institute for Climate Impact Research. În opinia lui Levermann și a altor experți, aceste costuri ar trebui să reamintească faptul că reducerea emisiilor care contribuie la încălzirea planetei reprezintă o investiție, nu un dezavantaj economic.
„Ne confruntăm în acest moment cu atât de multe alte crize – aprovizionarea cu energie, războaie și comerț – încât este foarte ușor ca problema climei să dispară de pe agendă”, a declarat Sarah Meier, expertă în economie climatică la ETH Zurich. „Din perspectivă economică, însă, ar fi extrem de important să reducem pagubele viitoare. (…) Cea mai importantă strategie de prevenție este reducerea emisiilor.”
Pierderea productivității
Productivitatea angajaților scade pe măsură ce temperaturile cresc, cu 2–3% pentru fiecare grad Celsius peste un anumit prag, potrivit Organizației Națiunilor Unite. În același timp, costurile cu energia cresc pentru companii pe măsură ce cererea pentru aer condiționat se intensifică.
Grupul de asigurări Allianz estimează că această combinație va genera pierderi cumulate de până la 7% din PIB în perioada 2026–2030, echivalentul a 240 de miliarde de dolari pentru Franța, 147 de miliarde pentru Italia, 131 de miliarde pentru Germania și 120 de miliarde pentru Spania.
În Germania, pierderile de productivitate provocate numai de valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie s-au ridicat la cel puțin 6,3 miliarde de euro, potrivit unei estimări preliminare.
Seceta tot mai severă se extinde pe întreg continentul, distrugând recolte, perturbând transportul unor mărfuri esențiale, reducând producția industrială și afectând aprovizionarea cu energie.
Când râurile seacă
Cel mai evident impact se resimte în agricultură. Asociația europeană a producătorilor de cereale Coceral estimează că numai valul de căldură din iunie a distrus 9 milioane de tone de culturi cerealiere, provocând, potrivit unei estimări, pierderi de venituri de aproximativ 2 miliarde de euro pentru fermieri.
Dispar și căi vitale de transport. În această săptămână, nivelul Rinului – una dintre principalele artere de transport pentru mărfuri precum cărbunele și produsele chimice – a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor, în 1880.
Situația îi obligă pe operatorii de barje să-și reducă încărcătura cu până la 80% perturbând lanțurile de aprovizionare și majorând costurile Gigantul siderurgic Thyssenkrupp a declarat presei locale că și-a redus producția din cauza deficitului de materiale transportate pe cale fluvială.
Nivelul scăzut al Rinului ar putea anula relansarea economiei germane dacă situația se prelungește. „Efectele ar putea fi suficient de puternice pentru a reduce PIB-ul cu 0,1–0,2% în trimestrul al treilea”, a declarat Stefan Kooths, de la Kiel Institute for the World Economy, pentru postul public ARD.
Nivelurile record de scăzute ale Dunării sunt pe punctulde a provoca o criză energetică. Centrala nucleară de la Paks, din Ungaria, care asigură aproximativ 40% din electricitatea țării, este în pragul opririi și produce în prezent doar o zecime din cantitatea obișnuită. Autoritățile se pregătesc pentru măsuri de austeritate.
În România, acestea au fost deja anunțate de guvern pentru toată luna august. Rămâne de vazut cît vor fi de eficiente, dar cu siguranță prețurile energiei cresc puternic.
Guvernul României a câștigat timp pentru centrala de la Cernavodă după ce a detonat o stâncă pentru a devia apa Dunării către ultimul reactor aflat în funcțiune, iar joi ar urma sa fie scufundate și patru barje, în aceslași scop.
Celălalt reactor a fost oprit săptămâna trecută. Dacia și Ford s-au oferit să își suspende temporar activitatea pentru a reduce consumul de energie.
În Serbia, producția hidroenergetică este, de asemenea, afectată de scăderea nivelului Dunării, în timp ce președintele Aleksandar Vučić a avertizat că singura rafinărie de petrol a țării ar putea fi nevoită să își suspende activitatea dacă transporturile pe fluviu vor continua să fie perturbate.
În Franța, compania Électricité de France a oprit trei reactoare din cauza secetei și a redus producția la alte nouă centrale afectate de nivelul scăzut al râurilor.
Pagubele provocate de incendii
Apoi sunt incendiile de vegetație, care devin tot mai greu de controlat pe măsură ce schimbările climatice cresc probabilitatea apariției unor condiții extrem de favorabile propagării focului.
Citește și: Incendiile din Spania și Franța schimbă discursul Europei: clima devine o problemă de securitate
Portugalia, Spania, Italia și Grecia au pierdut împreună până la 2,1 miliarde de euro anual din cauza incendiilor în perioada 2011–2018, declară Sarah Meier, de la ETH Zurich, care a studiat impactul incendiilor de vegetație. Pentru anul acesta, specialista, citată de Politico, se așteptă ca nivelul pierderilor să fie mult mai mare.
Ministerul francez pentru Tranziție Ecologică estimează că refacerea fiecărui hectar de pădure ars poate costa până la 10.000 de euro. La sfârșitul lunii iulie, iar sezonul incendiilor este departe de a se fi încheiat, în Uniunea Europeană fuseseră deja arse 465.000 de hectare.
În Gironde, regiunea din jurul orașului Bordeaux afectată de incendii, mii de companii au fost nevoite să își închidă temporar activitatea, iar turiștii au părăsit zona.
Refacerea nu este creștere
Paradoxal, cheltuielile pentru reconstrucția de după dezastre naturale apar în statisticile naționale drept creștere a PIB-ului. Dar Meier spune că aceasta nu este genul de creștere pe care economiștii își doresc să o vadă.
„Practic, este doar reconstrucția capitalului distrus”, explică ea.
În plus, mai multe studii au arătat că încălzirea globală are, în ansamblu, un efect negativ asupra creșterii economice, subliniază Anders Levermann, de la Potsdam Institute for Climate Impact Research.
„Acestea sunt pierderi care se acumulează de la un an la altul, pentru că banii pe care nu îi câștigi într-un an sunt bani pe care nu îi poți investi în anul următor și care nu mai pot genera creștere economică”, a spus el.
(FOTO: Inquam Photos / Alexandru Busca)
