CSAT: Ce vrea România de la Trump (și cât costă)

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

CSAT a aprobat planul de înzestrare a Armatei între 2027 – 2036. România așteaptă decizia SUA în privința militarilor americani: îi va retrage pe toți sau va accepta oferta Bucureștiului?

Ambiția Armatei este definită, potrivit CSAT, de „necesitatea descurajării, combaterii și contracarării amenințărilor și provocărilor la adresa integrității teritoriale, a suveranității naționale” și gestionarea responsabilităților „apărării colective”. Această ambiție a Armatei României nu este configurată nici matematic, nici geografic. Nu apare în comunicatul dat publicității în urma ședinței CSAT de ieri nici Rusia, nici Ucraina, probabil din precauție, pentru a nu supăra Washingtonul, într-o perioadă în care Bucureștiul așteaptă vești bune de dincolo de ocean.

Un instrument de negociere cu SUA?

De altfel, mai multe formulări din acest textul care explică ce s-a discutat și aprobat la masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt destinate în mod direct oficialilor americani:

„Consolidarea posturii SUA în țara noastră” descrie astfel mai degrabă o cerere, decât o realitate. România încearcă în mai multe feluri să convingă Statele Unite să aducă mai mulți soldați americani la baza militară de la Mihail Kogălniceanu aflată pe malul Mării Negre, ca formulă de descurajare a Rusiei. Totul după ce Pentagonul a lansat la finele lunii iulie planul de revizuire a misiunii SUA în Europa. Pentru România nu e un context fericit, fiindcă acum un an, în octombrie, americanii au retras brigada rotațională și au redus efectivele militare de la 1700 la circa 1000 de soldați.

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: Rusia, vizată de măsuri în România și Ungaria. Sabotaj dejucat la București, diplomați expulzați la Budapesta

(FOTO: Inquam Photos / George Călin)

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related