Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat la declarațiile ministrului interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, potrivit cărora coeficienții de salarizare pentru funcțiile de conducere din magistratură ar fi fost deja corectați în proiectul legii unice a salarizării, iar CSM ar fi fost la curent cu această modificare.
Într-un comunicat oficial, Consiliul respinge ferm aceste afirmații, calificându-le drept „o nouă modalitate instituţională de dezinformare”. CSM precizează că Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială a proiectului care să conțină corecția invocată de ministrul interimar, iar instituția nu a fost informată, prin nicio modalitate, despre o astfel de modificare.
„Magistratura nu înseamnă doar funcțiile de conducere”
Totuși, CSM știa ceva din moment ce în declarația publică din 19 august 2026, atrăgea atenția că magistrații nu se rezumă la persoanele cu funcții de conducere, ci categoria lor include toți judecătorii și procurorii din instanțe și parchete. O eventuală ajustare a coeficienților limitată strict la cele mai înalte funcții din sistemul judiciar nu ar rezolva, potrivit CSM, problema de fond legată de poziția puterii judecătorești în arhitectura statului.
Instituția reiterează că a semnalat deja deficiențe structurale ale proiectului de lege, care ar situa puterea judecătorească pe o poziție inferioară față de celelalte puteri în stat, „ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate”.
Proiectul, transmis Comisiei Europene fără consultarea magistraților
Un alt aspect semnalat de CSM privește modul în care a fost gestionat procesul legislativ. Potrivit unor informații publice, o variantă a proiectului de lege ar fi fost deja trimisă Comisiei Europene, care ar fi respins propunerea.
Consiliul critică această conduită, susținând că soluția legislativă a fost formulată la nivelul ministerului și transmisă forului european fără ca destinatarii direcți ai reglementării — magistrații — să fie informați în prealabil.
CSM cere ca veniturile aferente funcțiilor din cadrul puterii judecătorești să fie configurate „într-o manieră comparabilă” cu cele ale celorlalte puteri în stat, în acord cu rolul constituțional al justiției.
Ce a spus Pîslaru
Declarațiile care au declanșat reacția CSM au fost făcute de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, care a susținut că problema a fost deja rezolvată.
„Am văzut reacţia din sistemul de justiţie cu privire la anumite parametrizări legate de salariile dumnealor. Deja din urmă cu două-trei săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiţiei, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiţie — CSM, Parchetul Înaltei Curţi — au fost reglate, în mod evident, ca să respecte principiul egalităţii puterilor în stat. Deci această problemă este rezolvată deja şi ştiau, probabil, de la Ministerul Justiţiei că o rezolvasem, dar, în fine, am apreciat faptul că s-a mai creat o polemică în zona de media”, a declarat Pîslaru.
Nemulțumiri și în rândul procurorilor
Disputa vine în contextul unor critici mai largi formulate miercuri de judecători și procurori față de proiectul noii legi a salarizării. Procurorii au reclamat faptul că nu au fost consultați și au cerut ca legea să nu creeze discriminări între cele două profesii din justiție.
La rândul lor, judecătorii au atras atenția că, în forma actuală a proiectului, magistrații ar urma să fie plătiți mai prost decât primarii, consilierii prezidențiali sau parlamentarii.
