Cum a funcționat spiritul filantropic în timpul pandemiei la Oradea

Data:

spot_img

Criza sanitară a prins România nepregătită, situație recunoscută atât de autorități cât și de medicii din spitale. Fundații, asociații și oameni simpli s-au alăturat efortului comun de susținere a societății în timpul pandemiei. Vă oferim un studiu de caz: Fundația Comunitară Oradea.

Am stat de vorbă cu cei care o conduc și i-am întrebat cum au procedat. Și pentru societea civilă ca și pentru noi toți, situația a fost una inedită.

„Decizia de a ne alătura efortului general de susținere a sistemului medical în contextul pandemiei a venit natural, am simțit cu toții că datorăm asta comunității”, spune Claudia Abrudan, director executiv al Fundației Comunitare Oradea. 

Alesd
Alesd

Ea  face parte din categoria celor ce au revenit în țară după mulți ani petrecuți în străinătate, cu gândul de a schimba ceva aici, împreună cu cei de aici. 

PressHUB: Dragă Claudia, ați parcurs o perioadă grea, v-ați alăturat efortului comun în timpul crizei pandemice. Ce a fost mai greu pentru voi? Să strângeți fondurile, să lucrați cu autoritățile sau să achiziționați materialele?

Claudia Abrudan – Din momentul începerii campaniei de strângere de fonduri pentru a susține Spitalul Municipal Oradea, declarat spital COVID, am început sa primim mesaje de încurajare, donații și sponsorizări. Am fost copleșiti de dorința oamenilor de a ajuta și ne-a luat prin surpindere modul în care bihorenii au simțit să fie alături de cei ce urmau să lupte pentru sănătatea și viețile noastre.

Dincolo de solidaritatea arătată de donatori și sponsori, am constatat cu bucurie că avem lângă noi oameni dispuși să se implice zi lumină, organizații non-guvernamentale mai mici sau mai mari care și-au pus la bătaie resursele uneori limitate pentru a sprijini comunitatea, voluntari inimoși, profesioniști care și-au oferit timpul și îndemânarea pro-bono pentru crearea de vizualuri, actualizări în timp real ale paginii web și campanii publicitare outdoor sau indoor. 

Dificultatea cea mai mare a fost achiziția materialelor, am plonjat într-o lume a achizițiilor de aparatură și echipamente medicale în care se dădeau adevarate bătălii la nivel mondial pentru orice material de protecție care putea să fie adus în țară, prețurile schimbându-se de la oră la oră iar stocurile dispărând în câteva minute. 

Am simțit în permanență o presiune imensă venită din responsabilitatea pentru sumele cu care companiile și persoanele fizice au contribut la această campanie cu atât mai mult cu cât aflasem deja despre prezența masivă de produse neconforme sau comenzi consistente neonorate.

Am trecut însă cu bine peste toate provocările și am reușit să livrăm echipamente de protecție, aparatură, kituri de testare și accesori pentru echipamentele de testare comandate.

De asemenea, în parteneriat cu alte ONG-uri am sprijinit comunitățile vulnerabile din Bihor cu alimente, produse de igienă și medicamente, am produs și am livrat 10.000 viziere în București și județele Bihor, Arad, Sălaj, Satu Mare și Cluj.

Combinezoane și măști de la ARC, pentru Spitalul Marghita
Combinezoane și măști de la ARC, pentru Spitalul Marghita

Cum ați reușit să comunicați mesajele voastre către populație?

Din fericire această pandemie ne-a găsit în era internetului când mesajele se transmit cu rapiditate și efectul de multiplicare este foarte mare acest lucru ajutându-ne să  ajungem cu mesajul nostru la foarte mulți oameni.

De asemenea am avut bucuria de a colabora cu o companie locală specializată în campanii de promovare outdoor care a împânzit orașul cu panouri informative legate de campania noastră Solidaritate Bihor Covid 19 făcând acest lucru pro-bono. În același timp, presa locală a susținut efortul nostru publicând constant informații legate de campania de strângere de fonduri. 

Câți sunteți în echipă și câți voluntari vi s-au alăturat? 

Echipa fundației este formată din trei angajați permanenți și cei opt membri ai boardului Fundației Comunitare Oradea, manageri de top în companii locale care se implică în activitățile fundației în calitate de voluntari.

Pe lângă aceștia, am avut alături peste 30 de voluntari care s-au implicat în crearea de vizualuri, actualizări ale paginii web, producția și distribuirea de viziere, identificarea furnizorilor de materiale de protecție și aparatură, distribuirea de alimente persoanelor defavorizate și  distribuirea echipamentelor de protecție la spitalele din județul Bihor.

De asemenea, au existat mai multe initiative individuale prin care au fost organizate mini-campanii de strângere de fonduri pentru susținerea fondului nostru de solidaritate.

Claudia, dacă poți face o selecție, care au fost cele mai importante momente ale acțiunii voastre în aceste luni de criză?

Printre cele mai mari reuşite, trebuie să spun că am lansat invitaţia către toţi doritorii de a se asocia în vederea unor acţiuni comune sau complementare dincolo de această perioadă de criză şi dincolo de scopurile imediate şi specifice pe care fiecare şi le-a asumat.

Au răspuns acestei invitaţii 17 viitori parteneri, invitaţia noastră rămânând deschisă şi altor doritori, inclusiv autorităţilor. Ideea noastră este extrem de simplă : gruparea nevoilor şi resurselor într-o platformă comună, pentru eficientizarea răspunsurilor la probleme şi eliminarea posibilelor imposturi.

Vom pune la dispoziţie o platformă informatică open-source multilingvă, internaţionalizabilă, intuitivă şi extrem de eficientă pentru a răspunde nevoilor oricărei comunităţi ; într-o parte vor fi centralizate nevoile comunităţii (de la cele de hrană, medicamente sau asistenţă pentru persoanele fizice, la cele ale altor ONG-uri), în cealaltă parte resursele ei (umane, materiale şi financiare), puntea de legătură reprezentând-o voluntarii şi filtrele informatice ale aplicaţiei. Inovarea deschisă a tuturor celor implicaţi în realizarea aplicaţiei informatice merge mână în mână cu colaborarea ONG-urilor, fiecare păstrându-şi menirea iniţială şi ceea ce-l particularizează.

Dacă ar fi să scrii un jurnal, care ar fi ultimele fraze pe care le-ai consemna? 

Nu am avut timp să consemnez ultimele luni într-un jurnal însă am derulat înapoi momentele pe care le-am traversat iar ca o concluzie, pot să spun că dincolo de solidaritatea arătată de donatori, sponsori și voluntari, am constatat cu bucurie că am lângă mine oameni dispuși să se implice zi lumină, știam că trăim într-o comunitate minunată, însă doar acum am aflat cu adevărat sensul cuvântului solidaritate.

Iar misiunea noastră continuă, lucrurile sunt departe de a se întoarce la normalul pe care îl cunoșteam, rămânem însă cu energia extraordinară a unei comunități unite și suntem foarte bucuroși că avem lângă noi oameni care ne fac știut că niciodată nu vom fi singuri.

După experiența pe care o aveți, ce profil are donatorul român, cam ce categorii sociale sunt mai deschise spre a face donații? 

Atunci când cineva decide să doneze o face pentru că rezonează cu acea idee sau cauză și nu ține neapărat de statutul social.

O face pentru el însuși în primul rând, pentru că se simte util prin acea contribuție. Vreau să vă spun că primele donații pe care le-am primit la lansarea programului Solidaritate Bihor Covid 19 au venit de la persoane cu posibilități materiale reduse, pentru noi nu există donații mari sau mici, pentru noi e important actul în sine și puterea de multiplicare a donațiilor.

La campania noastră de strângere de fonduri au participat peste 600 de donatori, s-au înregistrat peste 3000 de SMS-uri a câte 2 euro și am colaborat cu peste 60 de companii locale. Donatorii sunt mereu surprinzători.

Claudia Abrudan, director executiv al Fundației Comunitare Oradea. 
Claudia Abrudan, director executiv al Fundației Comunitare Oradea. 

Am văzut un studiu din 2016 privind spiritul filantropic la români și de acolo reieșea că 63% din populația adultă făcuse cel puțin o donație în bani, iar destinația banilor era în proporție de 52% către o organizație nonguvernamentală. Crezi că aceasta demonstrează o încredere sporită în ONG-uri? Cum se văd lucrurile din interior? 

Cred că lucrurile s-au schimbat mult în ultimii ani iar acțiunile ONG-urilor active din țară au făcut să crească încrederea oamenilor în aceste organizații și de asemenea a adus în atenția publicului importanța sectorului neguvernamental.

Dacă în urmă cu cinci ani, auzeam deseori întrebarea: ”De ce să ajut?”, acum de actualitate a devenit ”Cum pot să mă implic?”. Sunt tot mai mulți cei care susțin cu donații recurente activitatea ONG-urilor, cei care donează pentru diverse proiecte sau cauze și la fel de important, cei care își donează timpul și priceperea pentru a-i ajuta pe alții.

În ceea ce ne privește pe noi, am construit în timp o relație de încredere atât cu donatorii cât și cu voluntarii noștri, este nevoie de o comunicare permanentă cu donatorii și de foarte multă transparență în gestionarea sumelor strânse, lucruri pe care le găsesc absolut firești, necesare și obligatorii pentru orice ONG.

Cred că pe lângă calitatea programelor și a activităților noastre, succesul Fundației Comunitare Oradea se datorează acestor două aspecte cărora le acordăm o atenție deosebită: comunicarea rezultatelor și transparența gestionării resurselor.

Ce concluzii ați tras la nivel de organizație și ce planuri de viitor aveți? 

Credem că această perioadă ne-a ajutat să arătăm tuturor un lucru pe care noi l-am aflat deja: „Together we stand, divided we fall”  (we all, am completat noi), nu este doar un slogan, într-adevăr o comunitate unită este o comunitate puternică.

Privim cu optimism spre viitor și deși suntem conștienți că greul nu a trecut încă și că urmează o perioadă dificilă pentru noi toți, muncim intens la adaptarea proiectelor noastre noului context social impus de pandemie.

Vom continua să dezvoltăm programe cu și pentru comunitate, cel mai nou program pe care tocmai l-am lansat împreună cu Federația Fundațiile Comunitare din România fiind Fondul pentru un viitor mai bun în comunități un program de finanțare pentru inițiative de mediu și educație care se desfășoară în 5 orașe din România și însumează finanțări în valoare de 250.000 euro.

Lupta cu criza, în cifre

Prin campania Solidaritate Bihor Covid 19 s-au strâns donații și sponsorizări în bani și în natură în valoare de 1.010.365 lei. Au fost achiziționate și donate următoarele materiale și bunuri:

La mijlocul lunii martie Fundația Comunitară Oradea a pornit campania de strângere de fonduri Solidaritate Bihor Covid19.

  • echipamente medicale de înaltă performanță: un videolaringoscop pentru intubații dificile Karl Storz Endoscopia, stația centrală cu zece sisteme de monitorizare pentru funcțiile vitale Nihon Kohden și trei aparate de ventilație mecanică Medtronic Puritan Bennett 980, echipamente în valoare totală de 632.072 lei (videolaringoscopul și sistemul de monitorizare semne vitale au fost livrate deja la Spitalul Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, secția ATI, iar cele trei aparate de ventilație urmează să sosească în următoarea perioadă și vor fi achitate integral la sosirea în vamă).
  • kituri de testare și recoltare, consumabile testare și extensii aparatură testare pooling în valoare de 240.548 lei la Spitalul Municipal Oradea;
  • echipamente de protecție de unică folosință la Spitalele din Aleșd, Marghita, Salonta și Beiuș care au însumat 84.752 lei;
  • 10.000 de viziere medicale către unități spitalicești, medici de familie și alte instituții, ca urmare a colaborării mai multor companii și ONG-uri
  • 72.900 lei donații de alimente, produse de igienă și medicamente pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile.
spot_imgspot_img
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie. Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. A trecut dincolo de știrile care durează, știm bine, o zi și este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...

Specialiști: Investițiile străine directe din turism majore nu depășesc milioane de euro

Autor: Raluca Nicolae Lipsa investițiilor străine în turism a survenit...