Acutizarea atacurilor mediatice și retorice ale Moscovei la adresa proiectului gazoductului Neptun Deep din Marea Neagră semnalează o nouă miză strategică în războiul hibrid purtat de Rusia în regiune. Jurnalista Sabina Fati (Deutsche Welle) explică ce urmărește de fapt Kremlinul prin aceste manevre de dezinformare și presiune, într-un moment în care România își consolidează independența energetică și devine un jucător cheie pentru alimentarea cu gaz a Europei Centrale și de Est.
Pilon strategic pentru securitatea energetică regională, perimetrul offshore Neptun Deep deranjează interesele geostrategice ale Rusiei, care încearcă să submineze încrederea în proiect prin mesaje alarmiste și speculații economice sau de securitate. Pentru a înțelege liniile de forță ale acestei campanii de propagandă și implicațiile pentru România, citește întreaga analiză, mai jos.
Ministerul Apărării Naționale susține că drona care purta explozibil distrusă ieri în proximitatea Platformei Neptun Deep era „în derivă”. Altfel spus, nu s-ar fi aflat acolo pentru a amenința investiția de 4 miliarde de dolari și exploatarea celor 100 de miliarde de metri cubi de gaze, ci ar fi ajuns din greșeală în zonă.
Escaladarea din jurului Platformei Neptun Deep
Tot ieri, o altă dronă a fost depistată la Grindu și o alta a explodat în Republica Moldova lângă portul Giurgiulești, lăsând în urmă două cratere, intre care unul adânc de jumătate de metru pe o suprafață de aproape 4 metri pătrați. Drona a căzut lângă investiția românească despre care Moscova a spus recent că ajută Kievul militar și logistic direct și că Portul Internațional Liber Giurgiulești ar fi fost transformat de români într-un „nod de tranzit” pentru mărfuri destinate Ucrainei.
Se poate spune că aceste aparate de zbor fără pilot au fost parte a bombardamentului masiv lansat de Rusia asupra porturilor dunărene ucrainene și în general asupra infrastructurii din Ucraina din ultimele zile.
În schimb, drona distrusă de un avion F-16 românesc lângă Platforma Neptun Deep, unde lucrează câteva sute de oameni, era o dronă marină de suprafață construită să navigheze cu explozibil la bord, ca cele folosite pentru lovirea navelor și infrastructurilor portuare. Cu o săptămână și jumătate înainte, pe 11 august, două drone de tip Gerbera, adică foarte ieftine, folosite în general ca momeli, pentru a determina inamicul să tragă după ele cu rachete sau cu alt tip de muniție scumpă, au fost distruse de scafandrii militari români tot în apropiere de Neptun Deep. Apoi, pe 16 august, tot scafandrii militari recuperează o aripă de dronă lângă Platforma de unde se extrage gazul. În aceeași noapte, avionul F-18 spaniol doboară lângă Galați un aparat fără pilot de tip Geran-2 venit dinspre R. Moldova și exact acum o lună, Nava Gas Lisbon, care transporta circa 4000 de tone de propan lichefiat, a fost lovită și a luat foc în Zona Economică Exclusivă a României, aproape de intrarea pe brațul Sfântu Gheorghe. Vaporul a traversat Strâmtorile, a urcat pe coasta bulgară și românească a Mării Negre și urma să intre în Gurile Dunării prin Sulina sau Canalul Bîstroe cu destinația Reni.
Articolul integral, aici: Analiză: Ce vrea să spună Rusia când atacă Neptun Deep?
