„Știm că sunteți săraci, dar dacă ne votați și venim la putere, o să fiți foarte săraci o vreme, până când se apropie iar alegerile și vă promitem să deveniți din nou doar săraci”. Asta pare să fi fost deviza guvernelor care s-au perindat în ultimii 7 ani.
Politic, țara a fost condusă și de PSD și de PNL, și de Coaliția Națională pentru România (formată în 2021) care le-a inclus pe ambele, plus UDMR până mai recent. Singurul element comun și constant în această ecuație a fost președintele Klaus Iohannis.
Reforme? Care reforme?
Așa zisele reforme fiscale, după ce că le-a complicat în ultimul hal viața contabililor (aceștia trezindu-se peste noapte cu tot felul de schimbări care trebuiau imediat operate în practică, ceea ce în cazul firmelor mari presupunea nervi de oțel, timp și bani), nici nu au adus bani mai mulți la buget (măsurați ca pondere în PIB).
Au fost mai degrabă niște cârpeli făcute doar pentru a onora promisiuni politice, dar care în final doar au complicat sistemul, în niciun caz nu l-au reformat.
Dau ca singur exemplu promisiunea de creștere salarială prin mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat, care a fost îndeplinită.
La nivelul salariului brut, salariile da, au crescut. Dar banii care le intrau pe card oamenilor în ziua de salariu erau la fel de puțini.
Numărul de modificări fiscale din ultimii şapte ani şi jumătate este de 554, respectiv 1,2 norme modificate pe lună sau 74 pe an, a declarat, vineri, Ana Bobircă, cofondator The Tax Institute, un think-tank recent înființat, care a prezentat vineri premierului Ciolacu și Guvernatorului Isărescu un raport pe această temă.
Continuare în Hotnews.ro!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
