Guvernul a anunțat reducerea deficitului bugetar, chipurile, echilibrat, prin creșterea taxelor cu 6 miliarde de lei și scăderea cheltuielilor cu alte 6 miliarde de lei. Am dubii că, în realitate, guvernul reduce cheltuielile cu mai mult de 1 mld. lei. Iată de ce.
Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane.
Care sunt companiile cu Consilii de Administrație (CA) de 9 persoane și care chiar au 9 persoane numite în funcție? Ca să putem face și noi un calcul, nu?
Dacă vă uitați la marile companii ale statului român (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrocentrale, CFR etc.), toate au CA-uri de 5 sau 7 locuri.
CEC are un consiliu de administrație de 9 locuri, dar nu toate ocupate, de asemenea Eximbank are CA-uri de 9 locuri, deoarece chiar această coaliție a mărit de la 7 la 9 la numărul de membri, pentru a răspunde cerințelor BNR(!!); ministrul de Finanțe care a decis asta anul trecut era vânătorul de babuini Câciu.
Indemnizațiile oferite membrilor CA vor fi plafonate la nivelul indemnizației secretarului de stat.
Păi câți membri CA depășesc acest nivel? În plus, aici se referă la indemnizațiile fixe, ori problema de-a dreptul nesimțită, așa cum publicul a avut ocazia să afle recent, este că unii conducători de companii de stat au obținut venituri de milioane de lei prin indemnizațiile variabile, chipurile fiindcă au condus formidabil de eficient compania și au făcut profituri groase…
Din scumpirea energiei, desigur, că nu îți trebuie mare talent să dublezi facturile.
Citește și: Ce a decis coaliția PSD-PNL cu privire la reducerea cheltuielilor statului
Vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat. La cât vor fi limitate?
Salariile conducătorilor instituțiilor autonome din subordinea Parlamentului vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru.
Serios? Hai să luăm exemplul Băncii Naționale a României, despre care oricum nu știm dacă intră sub incidența propunerii Guvernului, dar să presupunem că intră.
Concret, să ne referim la salariul celui aflat în vârful instituției, guvernatorul Isărescu.
Mugur Isărescu a obținut anul trecut 1 milion de lei, conform declarației de avere. Ei bine, plafonul anual stabilit de guvern, adică 6 x indemnizația de ministru = 6 x 21840 x 12, adică aproximativ 1,6 mil. lei.
Deci, cu cât îi scade salariul guvernatorului Isărescu dacă i se aplică măsura guvernului?
Și atunci, cine mai rămâne, ASF? Câte persoane intră sub incidența măsurii și cât este economia realizată?
Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat.
Numărul secretarilor de stat a fost umflat chiar de ei. România are aproximativ 200 secretari de stat și asimilați. Dacă ne raportăm la acest număr (nu cred că așa se vor raporta), atunci 20% înseamnă 40 de posturi, fiecare cu salariu net de 10.000 lei, deci o economie bugetată de 4,8 milioane de lei pe an…
În acest an, bănuiesc că economia bugetară nu depășește 1 milioan de lei. De la 1 milion la 6 miliarde…
Desființarea posturilor vacante, care nu are efect bugetar direct, ci doar indirect, prin desființarea unor funcții de conducere și retrogradarea salarială. Nu știm câte asemenea posturi sunt afectate și economia realizată.
Comasarea unor instituții de cercetare și reducerea cheltuielilor de personal cu 15%.
Îmi este teamă că aici numărăm „economia” așa cum numără steagurile Ghiță Pristanda al lui Caragiale. Comasarea instituțiilor are drept rezultat restrângerea organigramei prin concedieri de personal sau prin eliminarea posturilor vacante?
Dacă a doua variantă este cea corectă, atunci nu le-am mai numărat o dată atunci când am făcut referire la desființarea celor 200.000 de posturi vacante?
Repet, în acest caz economia bugetară este inexistentă; este adevărat că mărimea bugetului scade (prin eliminarea unor posturi bugetate aiurea), însă scade și pe planificat și pe execuție; sau, altfel spus, statul oricum nu cheltuia acei bani, tocmai fiindcă posturile rămâneau vacante.
În rezumat, în absența unei informări detaliate, măsurile luate de guvern sunt trombonistice, iar impactul lor este fantasmagoric.
Cele 6 miliarde „economisiți” provin în cea mai mare parte, probabil, tocmai din dez-bugetarea posturilor vacante, care însă nu înseamnă vreo economie concretă. Astfel, ideea că statul strânge cureaua umăr la umăr cu sectorul privat este o minciună.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
