Curtea de Apel Craiova a pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu două întrebări preliminare care vizează atât restrângerea competenței DNA în dosarele de corupție ale magistraților, cât și posibilitatea ca un judecător să fie recuzat pentru că pune în discuție sau dispune sesizarea CJUE, lucru care s-a întâmplat la instanța supremă. Ministerul Public a cerut un nou termen pentru a formula concluzii cu privire la solicitarea de sesizare a instanței europene.
Curtea de Apel Craiova a pus în discuție, în cadrul unui dosar aflat pe rolul instanței, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu două întrebări preliminare privind independența justiției și modul în care sunt anchetați magistrații.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor, la termenul din 11 septembrie 2026, Ministerul Public a solicitat amânarea cauzei pentru a putea formula concluzii cu privire la cererea de sesizare a CJUE. Instanța a stabilit următorul termen pentru 15 septembrie.
Una dintre întrebările propuse pentru CJUE vizează competența de anchetare a magistraților în dosarele de corupție. Astfel, judecătorul întreabă dacă dispozițiile Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Actului de aderare a României la UE se opun unei reglementări naționale prin care competența de investigare a infracțiunilor de corupție săvârșite de magistrați este atribuită exclusiv unor procurori desemnați.
Concret, întrebarea se referă la procurorii desemnați de procurorul general al României, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din cadrul Parchetului General și al parchetelor de pe lângă curțile de apel. Instanța întreabă, astfel, dacă această soluție legislativă este compatibilă cu obligațiile europene privind statul de drept și protecția jurisdicțională efectivă.
Despre incompatibilitatea judecătorului care sesizează CJUE
A doua întrebare propusă pentru CJUE are o miză directă asupra judecătorilor care apelează la mecanismul întrebărilor preliminare. Instanța de la Craiova întreabă dacă articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană se opun unei practici naționale prin care este declarat incompatibil un judecător care pune în discuție necesitatea sesizării CJUE sau care dispune sesizarea Curții de Justiție.
Cu alte cuvinte, instanța întreabă CJUE dacă un judecător poate fi sancționat prin mecanismul incompatibilității pentru că își exercită prerogativa sau, după caz, obligația de a sesiza instanța europeană.
Parchetul a cerut termen
Deși cererea de sesizare a CJUE a fost pusă în discuția instanței, Ministerul Public a solicitat un termen pentru a formula concluzii cu privire la aceasta. Curtea de Apel Craiova a admis cererea și a stabilit termen la 15 septembrie 2026, ora 12.30.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înființată în 2018, în perioada controversatelor modificări ale legilor justiției. Structura a primit competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, inclusiv a faptelor de corupție.
SIIJ a devenit rapid una dintre cele mai contestate instituții din sistemul judiciar românesc. Criticile au vizat atât modul în care a fost creată și mecanismul de numire a procurorilor, cât și eficiența sa redusă în combaterea infracțiunilor de corupție din magistratură.
Desființarea SIIJ a avut loc în martie 2022, prin Legea nr. 49/2022, după critici constante venite inclusiv din partea organismelor europene, a societății civile și a asociațiilor de magistrați. Numai că SIIJ nu a fost înlocuită cu revenirea situației anterioare, când DNA ancheta faptele de corupție comise de magistrați.
Procurori agreați de CSM
Legea nr. 49/2022 a introdus un nou mecanism: infracțiunile comise de judecători și procurori urmau să fie investigate de procurori anume desemnați din cadrul Parchetului General și al parchetelor de pe lângă curțile de apel.
Soluția a fost criticată chiar de DNA. Într-o poziție publică din februarie 2022, Direcția a susținut că desființarea SIIJ ar trebui să fie însoțită de revenirea în competența DNA a faptelor de corupție și a celor asimilate corupției comise de magistrați. DNA a argumentat că România are nevoie de o structură specializată, eficientă și cu un grad ridicat de independență operațională pentru combaterea corupției, inclusiv atunci când aceasta apare în sistemul judiciar.
Practic, întrebarea pusă acum în discuție la Craiova redeschide problema care a rămas nerezolvată după desființarea SIIJ. Mai exact, dacă soluția corectă era doar eliminarea Secției sau dacă, pentru dosarele de corupție ale magistraților, competența trebuia să revină DNA, singura structură specializată a Ministerului Public în combaterea acestui tip de infracțiuni.
