Atitudinea ezitantă a Cotroceniului privind desemnarea unei conduceri civile la serviciile de informații devine îngrijorătoare pentru sănătatea democrației românești. Păstrarea conducerii interimare sau a unor mandate prelungite pe perioade nedeterminate la SRI, SIE și SPP ridică semne de întrebare cu privire la transparență și echilibrul puterilor în stat. În lipsa unor mandate clar delimitate în timp și a unei supravegheri parlamentare riguroase, serviciile secrete riscă să devină entități autonome, izolate de mecanismele democratice de verificare.
Un mandat nelimitat favorizează acumularea unei puteri informaționale disproporționate, care poate vulnerabiliza chiar instituțiile politice pe care serviciile ar trebui să le servească.
Toate acestea pot duce la lipsa rapoartelor detaliate și a explicațiilor publice privind deciziile de securitate națională. Aceste probleme pot susține suspiciuni ale cetățenilor prin care structurile de informații sunt bănuite că funcționează în interes propriu sau de grup și nu în cel al comunității, că mizele politice nu sunt reale și că orice încadrare ideologică este doar de fațadă.
Efectele lipsei de asumare politică de la Cotroceni și ce (ar trebui) să urmeze
Pe plan legislativ și instituțional, abordarea Administrației Prezidențiale conduse de Nicușor Dan în privința serviciilor de informații s-a caracterizat mai degrabă prin prudență și mai apoi declarații contradictorii. Promisiunile de la începutul mandatului nu s-au concretizat iar discursul a început să ia partea structurilor. Astfel, inițiativele de reformă radicală nu au avut loc până în prezent. Deși în spațiul public și în Parlament există proiecte de lege depuse pentru limitarea mandatelor directorilor de servicii la 5 ani, Cotroceniul nu a asumat politic sau nu a impulsionat un astfel de pachet legislativ, deși nu îl poate depune în nume propriu.
Din punct de vedere al prerogativelor constituționale, rolul șefului statului pe această zonă s-a restrâns la gestionarea deciziilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și la amânarea trimiterii către Parlament a propunerilor pentru conducerile civile ale SRI și SIE. Prin amânarea succesivă a numirilor și prin lipsa promovării unui proiect de control civil parlamentar, activitatea legislativă din acest domeniu rămâne blocurilor politice din Parlament, în timp ce executivul prezidențial prioritizează stabilitatea instituțională în detrimentul schimbărilor de substanță în suprastructurile de securitate.
Astfel, ar fi necesară limitarea duratei mandatelor prin lege la maximum 5 ani, cu posibilitatea de reînnoire o singură dată, pentru a preveni perpetuarea acelorași persoane la conducere. De asemenea, controlul parlamentar trebuie consolidat prin comisii specializate care să aibă acces real la audit financiar și operațional, depășind faza audierilor simple de rutină. Nu în ultimul rând, este esențial ca Președintele să își asume public și transparent propunerile pentru conducerile civile ale SRI, SIE și SPP.
Istoria ne oferă numeroase exemple de eșecuri sistemice generate de astfel de structuri; de la „Deep State-ul” din Turcia anilor ’90, unde cadre din securitate și rețele clandestine dictau agenda politică din umbră, până la rolul distructiv al serviciilor de securitate din Pakistan (ISI), care au destabilizat repetat guvernele civile și au condus la o criză permanentă de legitimitate. Un alt exemplu clar este invazia Irakului din 2003, unde politizarea și lipsa de control transparent asupra datelor furnizate de serviciile secrete au dus la decizii politice catastrofale bazate pe premise false privind existența armelor de distrugere în masă, ignorând raportările inspectorilor independenți. Subordonarea statului democratic în fața unor structuri paralele de putere elimină principiul verificării și echilibrului expunând societatea la corupție sistemică, lipsă de transparență bugetară și pierderea ireversibilă a libertăților civile.
Societatea civilă, prin diferite campanii, se implică și cere Președintelui României să își exercite atribuțiile constituționale și să propună Parlamentului noi șefi civili la conducerea SRI, SIE și SPP, punând capăt conducerilor interimare sau prelungite pe termen nedeterminat.
Mai multe organizații neguvernamentale au inițiat apeluri publice și demersuri similare pentru reformarea cadrului legal al serviciilor și consolidarea controlului civil.
APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – a solicitat în repetate rânduri limitarea accesului șefilor serviciilor la funcții publice și a semnalat că lipsa unui control civil real adâncește neîncrederea cetățenilor în instituții. De asemenea, asociația monitorizează constant reglementările din domeniul securității naționale cu impact asupra drepturilor civile.
Expert Forum (EFOR) – în pozițiile sale privind Strategia Națională de Apărare și rapoartele despre starea statului de drept, EFOR a subliniat că consolidarea democrației este imposibilă fără un control civil real și eficient asupra serviciilor secrete, precum și fără mecanisme riguroase de verificare a bugetelor și operațiunilor acestora.
România Curată (Societatea Academică din România – SAR) – a documentat de-a lungul timpului vulnerabilitățile provocate de un control parlamentar formal sau slab asupra serviciilor de informații, cerând desecretizarea acordurilor instituționale opace și reformarea comisiilor de supraveghere.
Comunitatea Declic a inițiat o campanie civică și o petiție publică prin care solicită Președintelui României să numească de urgență șefi civili la conducerea serviciilor secrete, atrăgând atenția asupra riscurilor pe care interimatul prelungit și lipsa limitării mandatelor le au asupra statului de drept.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
