În ultimele luni, mai ales sub presiunea unor declarații controversate, chiar belicoase ale președintelui american Donald Trump la adresa țărilor europene și aliaților NATO, Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai atractivă: nu pentru candidații tradiționali, din Est și Balcani, cei care, tot tradițional, caută suport financiar și o structură stabilă în cadrul căreia să-și întărească democrația. Este vorba de țări bogate, cu o lungă tradiție democratică, precum Norvegia, Islanda. Poate Canada (cea mai europeană țară de pe continentul american) și chiar insulara Marea Britanie.
Este desigur o concurență care, la prima vedere, nu face bine unor țări candidate precum Ucraina sau R. Moldova, mult mai sărace, cu democrații fragile și, în cazul Ucrainei, o statalitate încă pusă sub semnul întrebării de Rusia. Dar eventuala admitere rapidă a unor țări precum Norvegia sau Islanda ar putea fi exemplul viu al procesului de „integrare inversă”, invocat frecvent de Marta Kos (foto), comisara pentru Extindere: faci reformele înainte de a deschide negocierile formale, pentru ca în momentul când aceste discuții încep, pe capitole, să fie închise rapid.
Aderarea la UE „a oferit întotdeauna stabilitate și prosperitate statelor europene”, a declarat recent Marta Kos, subliniind că, într-un context global marcat de competiție și instabilitate, tot mai multe țări din afara Uniunii văd în apartenența la blocul comunitar „și un plus de securitate și protecție”.
Islanda pare pregătită să facă primul pas, după ce autoritățile de la Reykjavík au accelerat calendarul pentru un referendum privind reluarea negocierilor de aderare. Ministrul de externe Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir a explicat că decizia este influențată de „turbulențele geopolitice” actuale.
Oficialul islandez a subliniat că țara ar fi „mai puternică într-un grup mai mare de state care susțin democrația, libertatea, drepturile omului și integritatea teritorială”, adăugând că atractivitatea aderării la UE ține nu doar de apărare și securitate, ci și de securitatea economică.
Citește și: Starea democrației în UE: cine erodează intenționat statul de drept?
UE nu mai vrea un „Orbán”
Un diplomat european a avertizat că statele membre nu doresc „un nou caz Ungaria sau Slovacia”, făcând referire la tensiunile legate de statul de drept și la guvernul condus de Viktor Orbán. Avantaj pentru democrații consolidate, din afara UE.
Islanda și Norvegia, apreciază un oficial european, citat de Politico, sunt deja „în proporție de 80%” aliniate la legislația UE, ceea ce ar putea permite o aderare rapidă, dacă decizia politică este luată.
În paralel, contextul de securitate devine un factor tot mai important.
Tratatul UE include o clauză de apărare mutuală, similară articolului 5 din NATO, iar tensiunile recente din Orientul Mijlociu au readus acest mecanism în atenție. „Nu este un moment bun să fii pe cont propriu”, a declarat un oficial norvegian, adăugând că revenirea lui Donald Trump în prim-plan schimbă calculele strategice.
Norvegia a solicitat aderarea la UE în 1992, dar a respins-o prin referendum doi ani mai târziu, în timp ce Islanda a depus cererea în 2009, în contextul crizei financiare, înghețând ulterior negocierile în 2013. Între timp, sprijinul pentru aderare pare să crească treptat în ambele state.
Ideea extinderii a fost evocată chiar și în cazul Canadei, sugerată de oficiali europeni precum ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, deși premierul canadian Mark Carney a respins această posibilitate.
În același timp, Marea Britanie încearcă să-și redefinească relația cu UE după Brexit.
Deși nu există perspective imediate de readerare, guvernul condus de Keir Starmer caută să aprofundeze cooperarea cu partenerii europeni, în special în domeniul politicii externe și al apărării.
Luați cumva în menghină între America lui Trump și Rusia lui Putin, la care se adaugă presiunea economică a Chinei lui Xi, s-ar putea ca mulți europeni, din UE sau din afara Uniunii Europene, să descopere că „unitatea ține de cald”, cum spunea recent la Londra președintele finlandez Alexander Stubb.
(Sursa foto: Marta Kos / Facebook)
Citește și: „Mission Imposible”, versiunea reală: ce planuri ar avea administrația Trump în Iran
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
