Miercuri dimineață, Ursula von der Leyen susține discursul privind starea Uniunii Europene.
De când există această tradiție anuală?
Primul astfel de discurs a fost susținut în 2010 de José Manuel Barroso, ideea fiind ca președintele Comisiei Europene să treacă în revistă realizările anului precedent și să prezinte prioritățile pentru anul următor. Von der Leyen va susține săptămâna aceasta al șaselea său discurs privind starea Uniunii. În 2024 nu a fost organizat un astfel de discurs, deoarece acesta a fost anul ultimelor alegeri europene.
Discursul privind Starea Uniunii este rostit la Strasbourg.
De când se reunește Parlamentul European în orașul francez? Încă dinainte ca Parlamentul să existe în forma pe care o cunoaștem astăzi.
Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Parlamentului European, s-a reunit pentru prima dată la Strasbourg în 1952. În 1958, Adunarea Parlamentară Europeană – denumirea inițială a Parlamentului – l-a ales la Strasbourg pe primul său președinte, Robert Schuman.
În 1992, statele membre ale UE au desemnat oficial Strasbourg drept sediul Parlamentului European.
Starea Uniunii Europene. Cui îi pasă?
Cum va fi primit discursul lui von der Leyen dincolo de „bula de la Bruxelles”? Un sondaj Politico realizat în trei dintre cele mai mari țări ale UE – Germania, Franța și Spania – arată că cetățenii europeni privesc critic activitatea președintei Comisiei, asta în cazul că știu cine este.
Într-un sondaj realizat de institutul Public First, doar aproximativ unul din cinci respondenți din Germania și Spania consideră că președinta Comisiei Europene își face bine treaba. În Franța, doar 12% au o asemenea opinie.
Aproape unul din trei respondenți din Spania și Franța și 45% dintre cei din Germania au spus că von der Leyen își face prost treaba. Evaluarea negativă dințara sa natală a fost determinată în mare măsură de alegătorii care au declarat că ar vota cu partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), peste jumătate dintre aceștia considerând că von der Leyen își face „foarte prost” treaba.
În Franța și Spania, mult mai mulți respondenți au spus că nu consideră activitatea ei nici bună, nici proastă. Fie nu au avut o opinie, fie nici măcar nu au auzit de ea.
Peste unul din cinci francezi au declarat că nu știu cine este von der Leyen, comparativ cu 10% în Spania și doar 5% în Germania. Sondajul a fost publicat cu doar câteva ore înainte ca von der Leyen să-și prezinte viziunea asupra viitorului UE în discursul său anual privind Starea Uniunii.
„Von der Leyen se confruntă cu același val de neîncredere față de politică ce a dus la înlăturarea de la putere a unor guverne și lideri în întreaga Europă și va trebui să depună eforturi considerabile pentru a-i convinge pe europeni că agenda UE va răspunde preocupărilor lor larg răspândite privind costul vieții”, a declarat Seb Wride, directorul departamentului de sondaje al Public First.
Datele mai arată că puțini cetățeni intenționează să urmărească în direct discursul lui von der Leyen.
În cele trei țări, aproximativ unul din zece respondenți au spus că vor urmări cu atenție discursul, în timp ce aproximativ unul din trei au declarat că îl vor urmări într-o anumită măsură. Germanii sunt mai interesați de discurs decât francezii și spaniolii.
În Spania și Franța, peste jumătate dintre respondenți au spus fie că nu vor urmări discursul, deși știu despre el, fie că nici măcar nu au auzit de acesta.
România nu a fost inclusă în sondajul Politico, dar putem încerca să comparăm mere cu pere (din punct de vedere sociologic): cel mai recent Eurobarometru al Parlamentului European,publicat la sfârșitul lui iunie 2026 oferă câteva date foarte utile despre percepția românilor asupra UE:
- 73% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în sondajul similar din 2025. La nivelul UE, media este 74%.
- Doar 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de apartenența la UE, cu 7 puncte mai puțin decât anul precedent.
- 74% dintre români consideră UE un spațiu al stabilității într-o lume tot mai instabilă, cu 5 puncte mai mult decât în sondajul precedent.
- La nivel european, 74% consideră apartenența la UE benefică – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru această întrebare.
Un alt sondaj al Parlamentului European, publicat în februarie 2026, arăta o imagine ceva mai nuanțată. 76% dintre români spuneau că vor o Uniune Europeană mai unită, însă doar 49% considerau la acel moment apartenența României la UE drept un lucru pozitiv, potrivit relatării despre sondaj.
(Sursa foto: Comisia Europeană / Facebook)
