Sorin Grindeanu a prezentat public o versiune falsă asupra blocajului proiectului BALA 2, susținând că Greenpeace și WWF au atacat investiția în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană. Documentele obținute de PRESShub și Săptămâna.online arată că nu există nicio acțiune judiciară inițiată de cele două organizații. Greenpeace nu a fost implicată deloc în proiect, iar WWF a transmis Comisiei Europene o plângere administrativă privind probleme tehnice și de mediu, fără să solicite oprirea sau retragerea finanțării. Mai mult, chiar Administrația Fluvială a Dunării de Jos recunoaște explicit că ONG-urile nu au blocat proiectul: deciziile care l-au întârziat au fost luate în interiorul Ministerului Transporturilor.
Ce a afirmat Sorin Grindeanu
În 13 august 2026, pe fondul problemelor provocate de debitul foarte scăzut al Dunării și al opririi reactoarelor de la Cernavodă, Sorin Grindeanu a respins responsabilitatea Ministerului Transporturilor pentru întârzierea investiției.
„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a declarat fostul ministru. Grindeanu a nominalizat Greenpeace și World Wide Fund for Nature – WWF și a susținut că organizațiile „au denunțat acest proiect în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană”.
El a mai afirmat că România ar fi avut „un miliard de euro din fonduri europene alocați” și că „șicanele” ar fi început imediat după publicarea Hotărârii de Guvern din septembrie 2024.
Ulterior, întrebat ce dovezi are, Grindeanu nu a prezentat un număr de dosar, o instanță, o cerere de chemare în judecată sau o plângere concretă. A indicat drept sursă Administrația Fluvială a Dunării de Jos – AFDJ, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
Răspunsul oficial transmis acum de AFDJ, la solicitarea noastră, contrazice însă chiar acuzația centrală a fostului ministru.
AFDJ: „Nu ONG-urile au blocat”. Greenpeace nici nu a fost implicată
Într-un răspuns de 20 de pagini, transmis jurnalistului Ion Lucian Petraș în baza Legii 544/2001 și semnat de conducerea AFDJ, instituția formulează fără echivoc următoarea concluzie:
„La întrebarea dumneavoastră esențială: dacă ONG-urile au blocat acest proiect, răspunsul este NU, nu ONG-urile au blocat, nu aveau cum, întrucât WWF nu a acționat în instanță statul român.”
Documentul continuă cu o precizare esențială:
„Proiectul «BALA 2» a fost întârziat de cei care aveau obligația să ia o decizie și nu au luat-o, motivând existența unor sesizări de la ONG-uri.”
AFDJ confirmă separat că: „Greenpeace nu a fost implicată în acest proiect.”
Prin urmare, toate cele trei componente principale ale declarației lui Grindeanu sunt infirmate chiar de instituția pe care acesta a invocat-o drept sursă:
Acestea nu sunt simple diferențe de interpretare. Grindeanu a descris acțiuni precise – procese și plângeri formulate de două organizații –, iar documentele arată că acțiunile judiciare nu au existat, iar Greenpeace nu a avut niciun rol. O mare minciună menită să-l absolve de orice vină, deși era ministrul transporturilor la acea vreme, și să arunce o anatemă pe ONG-urile de mediu, atât de des invocate ca o piedică în realizarea infrastructurii. De fapt, sub astfel de acuzații și lamentări publice se ascunde incompetența.
WWF a sesizat Comisia Europeană, dar nu a cerut oprirea proiectului
Situația WWF necesită o atenție deosebită pentru că a fost singura organizație de mediu care a făcut parte din procesul de evaluare a proiectului.
În declarațiile inițiale obținute de PRESShub, directoarea WWF România, Orieta Hulea, a precizat că organizația nu a acționat în instanță și că a participat la întâlnirile organizate de AFDJ și Ministerul Transporturilor. Greenpeace a negat atât existența unui proces, cât și a unei sesizări proprii către Comisia Europeană. (PRESShub)
Ulterior, într-o poziție publică detaliată din 31 august 2026, WWF-CEE a confirmat că a transmis Comisiei Europene o plângere administrativă. Organizația susține însă că nu a cerut oprirea proiectului, suspendarea sau retragerea finanțării și nu a inițiat proceduri judiciare.
WWF explică faptul că a solicitat mai întâi autorităților române clarificarea unor probleme referitoare la debite, habitate și migrația sturionilor. După ce acestea ar fi rămas nesoluționate, preocupările au fost transmise Comisiei Europene, finanțatorul proiectului.
În răspunsul suplimentar transmis în 11 septembrie către PRESShub și Săptămâna.online, directoarea WWF România reiterează:
„WWF-CEE nu a inițiat acțiuni în justiție împotriva Guvernului României, nu a contestat Hotărârea de Guvern privind proiectul și nu a solicitat Comisiei Europene oprirea, suspendarea sau retragerea finanțării.”
Organizația arată că exprimarea unor preocupări și informarea finanțatorului european „nu înseamnă blocarea proiectului și nu constituie dovezi de rea-credință”.
Așadar, Grindeanu a ambalat un fragment de adevăr – existența comunicării WWF cu Bruxelles-ul – pe care l-a transformat într-o acuzație mult mai amplă și neadevărată: două ONG-uri care ar fi acționat simultan în justiție și la Comisia Europeană pentru a opri proiectul. În realitate, ministerul a decis renunțarea la proiect după ce și-au dat seama că trebuie actualizate toate evaluările inițiale cu date noi.
AFDJ acuză WWF de o „intenție de blocare”, dar admite că nu deține documentele
Răspunsul AFDJ este profund contradictoriu.
Pe de o parte, instituția afirmă clar că ONG-urile nu aveau cum să blocheze proiectul și că decidenții din Ministerul Transporturilor sunt cei care nu au luat la timp o hotărâre.
Pe de altă parte, AFDJ atribuie WWF o „intenție permanentă de blocare”, bazându-se pe pozițiile critice exprimate de organizație, pe cererile de acces la date și pe informații comunicate neoficial în cursul unor întâlniri.
AFDJ admite însă că nu deține nici plângerea WWF, nici presupusa adresă transmisă de Comisia Europeană:
„Nu ne-a fost transmisă nici adresa WWF către Comisia Europeană. Ne bazăm pe ceea ce a comunicat neoficial doamna Irene Lucius în 2025, că WWF a făcut sesizare Comisiei.”
Mai mult, instituția ajunge să se întrebe chiar ea dacă sesizarea și scrisoarea Comisiei au existat în forma invocată în procesul de evaluare.
Între timp, WWF a confirmat public existența plângerii, dar nu și intenția de „blocare” atribuită de AFDJ, care rămâne o interpretare speculativă a instituției, nu un fapt demonstrat printr-o cerere explicită de oprire a proiectului.
Conform răspunsului primit de la WWF, preocupările WWF au fost prezentate mai întâi autorităților române. După ce anumite aspecte au rămas nesoluționate, WWF-CEE le-a adus în atenția Comisiei Europene, în calitatea acesteia de instituție care finanțează proiectul. Transmiterea unor preocupări privind conformitatea unui proiect finanțat din fonduri europene nu echivalează cu o acțiune în justiție și nici cu o solicitare de oprire a finanțării, precizează Orieta Hulea, președinte WWF România.
A cere date brute, actualizarea analizelor ori verificarea efectelor asupra unui sit Natura 2000 poate întârzia administrativ o procedură, dar nu este echivalent juridic nici cu atacarea proiectului în instanță, nici cu suspendarea sau blocarea sa.
”Considerăm că răspunsul AFDJ prezintă o interpretare unilaterală a unui proces complex și îndelungat, în care faptele, opiniile și presupunerile nu sunt întotdeauna delimitate clar. Regretăm în special personalizarea unei dezbateri care ar trebui să rămână concentrată asupra documentației, datelor și argumentelor tehnice relevante. În opinia noastră, clarificarea situației proiectului Bala II necesită un dialog instituțional riguros și echilibrat, bazat pe informații verificabile și pe respectarea rolului legitim al tuturor părților implicate”, a precizat pentru Presshub, Orieta Hulea, președinte WWF România.
Blocajul real s-a produs în Ministerul Transporturilor
Cronologia prezentată chiar de AFDJ indică locul în care proiectul a rămas blocat și acesta este chiar ministerul lui Grindeanu.
Cererea de finanțare pentru BALA 2 a fost depusă în platforma MySMIS în 31 ianuarie 2024. Potrivit Ghidului solicitantului citat de instituție, durata totală până la semnarea contractului de finanțare nu trebuia să depășească 150 de zile calendaristice.
AFDJ arată că, la momentul întocmirii răspunsului, trecuseră 937 de zile – de peste șase ori termenul prevăzut în ghid:
- prima solicitare de clarificări a venit după 135 de zile;
- a doua, după 383 de zile;
- a treia, după 429 de zile;
- a patra, după 848 de zile;
- în 28 mai 2026, evaluarea a fost suspendată de Direcția Generală Programe Europene Transport – DGPET, structură din Ministerul Transporturilor.
Motivarea suspendării, redată integral de AFDJ, nu invocă existența vreunui proces deschis de ONG-uri. DGPET a constatat că proiectul nu oferea suficiente informații pentru clarificarea aspectelor tehnice și de mediu și a cerut:
- completarea obiectivelor specifice de conservare pentru situl Natura 2000 ROSAC0022 Canalele Dunării;
- actualizarea studiului de evaluare adecvată;
- clarificarea efectelor procedurii europene de infringement INFR(2020)2238;
- furnizarea datelor tehnice solicitate de Comisia Dunării;
- continuarea dialogului cu părțile interesate.
Ministerul Transporturilor a confirmat ulterior că evaluarea finanțării fusese suspendată din cauza problemelor documentației și că aceasta trebuie actualizată inclusiv în raport cu schimbările hidrologice și intervențiile recente asupra Dunării. Procedura de infringement nu blochează automat proiectul, dar România trebuie să demonstreze compatibilitatea investiției cu obiectivele de conservare.
Cauza INFR(2020)2238 privește probleme sistemice ale României în gestionarea rețelei Natura 2000: nedesemnarea unor situri, lipsa unor obiective adecvate de conservare și absența măsurilor necesare. Ministerul Mediului atribuie situația unor „întârzieri structurale”, lipsei finanțării și dificultăților instituționale acumulate în aproape nouă ani.
Acestea sunt obligații ale statului român și nu acțiuni imputabile unor ONG-uri, precum Greenpeace sau WWF.
În plus, două licitații au eșuat din motive care nu au legătură cu ONG-urile
Răspunsul AFDJ mai dezvăluie un element ignorat în discursul politic: instituția a organizat două proceduri de achiziție, iar ambele au fost anulate din motive comerciale sau procedurale.
Prima procedură, CN1070130 din 18 iunie 2024, a fost anulată automat deoarece ofertanții înscriși nu au criptat oferta financiară ori nu au completat factorii electronici de evaluare. Practic, nu a fost depusă nicio ofertă valabilă.
A doua procedură, CN1076254 din 13 decembrie 2024, a primit avizul conform necondiționat al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, dar a fost anulată deoarece nu a existat nicio ofertă admisibilă.
Niciuna dintre aceste proceduri nu a fost anulată în urma unui proces intentat de Greenpeace sau WWF. Cele două eșecuri arată că proiectul a întâmpinat și probleme de achiziție pe care acuzațiile lui Grindeanu le elimină complet din explicația oferită publicului.
Un miliard de lei, nu un miliard de euro
O altă afirmație falsă a fostului ministru privește valoarea investiției. Cum a ajuns Grindeanu de la un miliard de lei la un miliard de euro?
Grindeanu a declarat că proiectul ar fi avut „un miliard de euro din fonduri europene alocați”. În realitate, HG nr. 1.079/2024, contrasemnată chiar de Sorin Grindeanu în calitate de ministru al Transporturilor, stabilește o valoare totală de 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA.
La cursul de 4,9193 lei/euro înscris în actul normativ, investiția reprezenta aproximativ 207,5 milioane de euro – de aproape cinci ori mai puțin decât suma anunțată de liderul PSD. Hotărârea mai prevede 48 de luni pentru execuție și arată că finanțarea urma să provină din Programul Transport 2021–2027 și din bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual.
Ce este și ce ar trebui să realizeze BALA 2
Denumirea oficială a investiției este „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.
Proiectul continuă intervențiile realizate între 2011 și 2016 în cadrul proiectului DUNĂRE 1 și prevede:
- restaurarea și renaturarea unui braț de aproximativ 3,4 kilometri;
- ridicarea pragului de fund existent pe brațul Bala;
- dragarea unui sector de 2,5 kilometri pe Dunărea Veche;
- lucrări pentru siguranța navigației;
- redistribuirea unei părți a debitului către Dunărea Veche;
- asigurarea condițiilor pentru migrația sturionilor.
AFDJ estimează o creștere a nivelului apei cu până la 1,20 metri în zona bifurcației. Scopul principal înscris în documentație este îmbunătățirea navigației pe coridorul TEN-T, în paralel cu protejarea mediului. Asigurarea debitului minim pentru răcirea celor patru reactoare de la Cernavodă apare ca beneficiu indirect al investiției și nu este un obiectiv în sine al proiectului.
WWF nu contestă necesitatea îmbunătățirii navigației, dar susține că soluția aprobată se bazează în mare parte pe date colectate în urmă cu aproximativ zece ani, înaintea unor modificări hidrologice importante și a accentuării efectelor schimbărilor climatice.
Aceasta este o dispută tehnică legitimă, care trebuie tranșată prin date, modelări actualizate și asumarea unei decizii de către autorități. Nu prin inventarea unor procese care nu au existat.
Verdict: afirmația lui Grindeanu este falsă
Documentele obținute de Presshub permit acum o concluzie clară și fără echivoc: Grindeanu minte.
Greenpeace nu a participat la consultările pentru BALA 2, nu a deschis un proces și nu a făcut o plângere la Comisia Europeană. WWF a participat la consultări și a transmis Comisiei o plângere administrativă, dar nu a atacat proiectul în instanță și declară că nu a cerut oprirea sau retragerea finanțării.
AFDJ, instituția invocată de Grindeanu drept sursă, afirmă explicit că ONG-urile nu au blocat proiectul. Tot AFDJ arată că întârzierea a fost produsă de cei care aveau obligația să decidă, că evaluarea finanțării a fost suspendată de DGPET și că două licitații au eșuat din lipsa ofertelor conforme.
În aceste condiții, afirmația potrivit căreia Greenpeace și WWF au blocat BALA 2 prin procese și plângeri simultane este demonstrată drept falsă.
Putem astfel constata jurnalistic că Grindeanu a comunicat public un neadevăr, apoi a indicat drept sursă o instituție, care însă îl contrazice în scris.
În locul asumării acestor blocaje administrative, Sorin Grindeanu a construit prin minciună un vinovat politic convenabil: organizațiile de mediu și sturionii.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
