Un dosar deschis în 2022, pe fondul unor multiple sesizări – una venită chiar de la un deputat PNL, fost viceprimar al orașului – s-a soldat cu achitarea fostului viceprimar Flavia Boghiu. Instanța a stabilit că prejudiciul invocat de procurori pentru folosirea gratuită a unui spațiu subteran cunoscut drept „Catacombele Brașovului” nu a existat.
Ancheta a debutat în ianuarie 2022, în urma unei sesizări depuse de asociația „Salvați Circulația din Scheii Brașovului”, reprezentată de un anume Vicențiu Garbis Kehaiyan, îndreptată împotriva fostului primar Allen Coliban și a viceprimarului Flavia Boghiu.
La doar o lună distanță, pe 21 februarie 2022, deputatul PNL Sebastian Mihai Rusu — el însuși fost viceprimar al municipiului — a depus o sesizare separată la DNA, în care acuza faptul că asociația Amural Brașov ar fi organizat o galerie de artă în spațiul denumit „Catacombele Brașovului”, folosind curentul electric al primăriei, fapt pe care îl cataloga drept delapidare a bugetului de stat.
La scurt timp, pe 8 martie 2022 și Curtea de Conturi înregistra la DNA o sesizare similară, în urma unui control efectuat la Primăria Brașov.
Succesiunea rapidă a celor trei sesizări, provenite din zone diferite – o asociație civică, un deputat de opoziție cu trecut politic direct în administrația locală, și instituții de control – a alimentat de la început suspiciunea că deschiderea dosarului a fost mai degrabă rezultatul unei presiuni politice, decât al unor constatări obiective de nereguli.
Procurorii care au văzut abuzul în serviciu
Fostul procuror-șef al DNA, Marius Voineag, a declarat în aprilie 2024, la Aleph News, că dosarul a fost redeschis în decembrie 2022, insistând asupra caracterului nepolitic al anchetei: instituția „nu s-a interesat din ce partid este” cel vizat, iar redeschiderea cauzei s-a produs înainte de preluarea mandatului său, fiind ulterior confirmată de o instanță de judecată.
Rechizitoriul a fost întocmit de procurorul de caz Florin Nicolae Postolache și avizat sub aspectul legalității, tot în aprilie 2024, de șeful de Secție Ionuț Ardeleanu.
Potrivit actului de acuzare, primăria nu ar fi putut încheia un parteneriat pentru folosința gratuită a spațiului cu asociația Amural, întrucât aceasta nu avea statut de utilitate publică. Dosarul mai arăta că, în februarie 2023, asociația a achitat primăriei contravaloarea curentului electric consumat între aprilie și august 2021 — 3.400 de lei, plus 600 de lei majorări de întârziere.
Motivările judecătorilor
Motivarea Tribunalului Brașov, din ianuarie 2026, arată că apărarea celor două inculpate, Flavia Boghiu și Cristine Manolache, a demonstrat că galeria aflată în discuție era, de fapt, nefolosită și neamenajată, servind adesea drept adăpost pentru persoanele fără locuință din oraș.
Instanța a reținut că, deși procurorii au imputat un prejudiciu de 60.000 de euro pentru cele două luni de funcționare a galeriei de artă, spațiile respective sunt galerii subterane săpate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fără ventilație, utilități, amenajări sau toalete, cunoscute în oraș tocmai ca refugiu al oamenilor străzii.
Judecătorii au conchis că faptele nu au fost comise cu intenție și nu au produs un prejudiciu real. Instanța a subliniat că situația juridică este mult mai complexă decât a susținut acuzarea, iar cele două foste oficiale nu au acționat pentru a favoriza interesele asociației Amural și nici nu au ocolit în mod ocult structurile din primărie pentru a permite accesul organizației în spațiu.
Curtea de Apel Brașov plusează și arată că „nu decelază care atribuţii concrete de serviciu ale inculpatei Boghiu se circumscriu prevederilor legale considerate încălcate, cu atât mai mult cu cât, nici sus numita, nici inculpata Manolache nu au atribuţii de ordonator de credite, lucru pe care procurorul ar fi trebuit sa îl descopere în cel mai facil mod cu putinţă studiind actele dosarului şi Codul Administrativ”.
Când te bazezi pe Curtea de Conturi
Mai mult, „în mod regretabil Ministerul Public a preluat ad litteram constatarea încălcărilor legale din Procesul verbal de constatare întocmit în 22 iulie 2022 de Camera de Conturi Braşov, fără a realiza o minimă corespondenţă cu atribuţiile de serviciu ale inculpatelor şi fără a le raporta la cadrul legal al infracţiunii de abuz în serviciu”, se mai arată în motivare.
„Având în vedere că instanţa de apel nu poate decela în sarcina inculpatelor nici măcar o răspundere de alt tip decât cel penal, va admite apelul Ministerului Public urmând a schimba temeiul achitării în cel prevăzut de art. 16 lit. a Cod procedură penală”, se mai precizează în motivarea redactată de judecătoarele Anca Codreanu și Gabriela Nicoleta Chihaia. Altfel spus, „fapta nu există”
Cazul rămâne un exemplu al modului în care o sesizare cu miză politică – venită, în acest caz, direct din partea unui parlamentar cu trecut în administrația locală vizată – poate declanșa un mecanism judiciar, ale cărui concluzii finale contrazic acuzațiile inițiale.
(Sursa foto: Flavia Boghiu / Facebook)
