Un dosar deschis în 2022, pe fondul unor multiple sesizări – una venită chiar de la un deputat PNL, fost viceprimar al orașului – s-a soldat cu achitarea fostului viceprimar Flavia Boghiu. Instanța a stabilit că prejudiciul invocat de procurori pentru folosirea gratuită a unui spațiu subteran cunoscut drept „Catacombele Brașovului” nu a existat, iar fapta nu a fost comisă cu intenție.
Ancheta a debutat în ianuarie 2022, în urma unei sesizări depuse de asociația „Salvați Circulația din Scheii Brașovului”, reprezentată de un anume Vicențiu Garbis Kehaiyan, îndreptată împotriva fostului primar Aleen Coliban și a viceprimarului Flavia Boghiu.
La doar o lună distanță, pe 21 februarie 2022, deputatul PNL Sebastian Mihai Rusu — el însuși fost viceprimar al municipiului — a depus o sesizare separată la DNA, în care acuza faptul că asociația Amural Brașov ar fi organizat o galerie de artă în spațiul denumit „Catacombele Brașovului”, folosind curentul electric al primăriei, fapt pe care îl cataloga drept delapidare a bugetului de stat.
La scurt timp, pe 8 martie 2022 și Curtea de Conturi înregistra la DNA o sesizare similară, în urma unui control efectuat la Primăria Brașov.
Succesiunea rapidă a celor trei sesizări, provenite din zone diferite – o asociație civică, un deputat de opoziție cu trecut politic direct în administrația locală, și instituții de control – a alimentat de la început suspiciunea că deschiderea dosarului a fost mai degrabă rezultatul unei presiuni politice, decât al unor constatări obiective de nereguli.
Procurorii care au văzut abuzul în serviciu
Fostul procuror-șef al DNA, Marius Voineag, a declarat în aprilie 2024, la Aleph News, că dosarul a fost redeschis în decembrie 2022, insistând asupra caracterului nepolitic al anchetei: instituția „nu s-a interesat din ce partid este” cel vizat, iar redeschiderea cauzei s-a produs înainte de preluarea mandatului său, fiind ulterior confirmată de o instanță de judecată.
Rechizitoriul a fost întocmit de procurorul de caz Florin Nicolae Postolache și avizat sub aspectul legalității, tot în aprilie 2024, de șeful de Secție Ionuț Ardeleanu.
Potrivit actului de acuzare, primăria nu ar fi putut încheia un parteneriat pentru folosința gratuită a spațiului cu asociația Amural, întrucât aceasta nu avea statut de utilitate publică. Dosarul mai arăta că, în februarie 2023, asociația a achitat primăriei contravaloarea curentului electric consumat între aprilie și august 2021 — 3.400 de lei, plus 600 de lei majorări de întârziere.
Fără intenție, fără prejudiciu real
Motivarea Tribunalului Brașov, din ianuarie 2026 (motivarea Curții de Apel nu apare încă pe portalul rejust), arată că apărarea celor două inculpate, Flavia Boghiu și Cristine Manolache, a demonstrat că galeria aflată în discuție era, de fapt, nefolosită și neamenajată, servind adesea drept adăpost pentru persoanele fără locuință din oraș.
Instanța a reținut că, deși procurorii au imputat un prejudiciu de 60.000 de euro pentru cele două luni de funcționare a galeriei de artă, spațiile respective sunt galerii subterane săpate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fără ventilație, utilități, amenajări sau toalete, cunoscute în oraș tocmai ca refugiu al oamenilor străzii.
Judecătorii au conchis că faptele nu au fost comise cu intenție și nu au produs un prejudiciu real. Instanța a subliniat că situația juridică este mult mai complexă decât a susținut acuzarea, iar cele două foste oficiale nu au acționat pentru a favoriza interesele asociației Amural și nici nu au ocolit în mod ocult structurile din primărie pentru a permite accesul organizației în spațiu.
Cazul rămâne un exemplu al modului în care o sesizare cu miză politică – venită, în acest caz, direct din partea unui parlamentar cu trecut în administrația locală vizată – poate declanșa un mecanism judiciar, ale cărui concluzii finale contrazic acuzațiile inițiale.
