Economia socială din Uniunea Europeană, care reunește peste 4,3 milioane de organizații și susține cel puțin 11,5 milioane de locuri de muncă, câștigă un rol tot mai important în agenda economică și socială a blocului comunitar. Cu toate acestea, evaluarea la jumătatea perioadei a planului de acțiune publicată de Comisia Europeană arată că sectorul rămâne afectat de obstacole juridice, financiare și administrative, în ciuda progreselor înregistrate la nivelul politicilor și finanțării.
Pe scurt
- Economia socială din UE include peste 4,3 milioane de organizații și susține cel puțin 11,5 milioane de locuri de muncă.
- Între 2021 și sfârșitul lui 2025, 21 de state membre au adoptat sau pregătesc strategii naționale ori regionale pentru economia socială, iar 12 au adoptat sau reformat legi în domeniu.
- În actualul buget pe termen lung al UE, peste 1,62 miliarde euro în granturi și instrumente financiare și 1,2 miliarde euro în garanții InvestEU sunt mobilizate pentru economie socială.
- Comisia spune că organizațiile economiei sociale rămân dezavantajate la accesul la finanțare, piețe, competențe și date comparabile la nivel european.
- Următoarea etapă a planului va pune accent pe achiziții publice responsabile social, ajutoare de stat mai clare, investiții sociale private, competențe și o bază de date mai solidă.
Comisia afirmă că planul de acțiune adoptat în decembrie 2021 a creat pentru prima dată o viziune și o foaie de parcurs la nivel european până în 2030. În evaluarea intermediară, instituția susține că economia socială a demonstrat, pe fondul crizelor suprapuse și al schimbării contextului geopolitic, că poate crea și menține locuri de muncă locale, mobiliza comunități și interveni acolo unde piața nu răspunde suficient.
Raportul leagă contribuția sectorului de coeziunea teritorială, reducerea sărăciei, incluziunea socială, antreprenoriat și inovare socială.
Ce este economia socială
Raportul Comisiei plasează economia socială în centrul unei agende care depășește dimensiunea socială clasică și o leagă explicit de prosperitate, competitivitate și reziliență.
Executivul european arată că asociațiile, cooperativele, mutualele, fundațiile și întreprinderile sociale operează în sectoare variate, de la servicii de îngrijire și finanțe până la agroalimentar, retail și cultură, și că aceste organizații prioritizează obiective sociale și de mediu în fața profitului, folosind modele participative sau democratice de guvernanță.
Potrivit raportului, până la sfârșitul lui 2025, 21 de state membre adoptaseră sau pregăteau strategii naționale sau regionale pentru economie socială, în timp ce 12 state membre adoptaseră ori reformaseră legi în domeniu, iar alte două se aflau în proces de reformă.
Comisia apreciază că aceasta reflectă o schimbare semnificativă a cadrului strategic și legislativ la nivel național.
Surse de finanțare
Pe partea de finanțare, executivul european susține că accesul la finanțare s-a extins prin instrumente construite pe baza fostelor mecanisme EaSI și prin produse din fereastra InvestEU pentru investiții sociale și competențe. Raportul indică aproximativ 1,2 miliarde euro în garanții alocate partenerilor de implementare pentru microfinanțare, antreprenoriat social și investiții cu impact social, cu o mobilizare estimată de 11,7 miliarde euro în investiții. Comisia spune că acestea ar urma să ajungă la aproximativ 90.000 de beneficiari de microfinanțare și la circa 3.000 de întreprinderi sociale și că sprijinul a contribuit deja la crearea sau menținerea a aproximativ 900.000 de locuri de muncă în UE.
În paralel, raportul arată că, în cadrul actualului buget multianual 2021-2027, se preconizează mobilizarea a peste 1,62 miliarde euro în granturi și instrumente financiare, pe lângă cele 1,2 miliarde euro în garanții menționate. În versiunea de prezentare publicată de Comisie în limba română, aceste cifre sunt rezumate ca peste 1,62 miliarde euro în finanțare UE și 1,2 miliarde euro în garanții InvestEU alocate pentru sprijinirea economiei sociale în perioada 2021-2027.
Mai sunt multe de făcut
Raportul subliniază însă că progresul rămâne inegal. Comisia arată că există un potențial important nevalorificat la nivel regional și municipal, unde schimbul de practici între autorități rămâne limitat, mai ales peste frontiere. În plus, cadrele legale restrictive creează incertitudine juridică, iar autoritățile publice nu au întotdeauna capacitatea tehnică necesară în domenii precum ajutoarele de stat și achizițiile publice responsabile social. Evaluarea directivelor privind achizițiile publice a arătat, potrivit raportului, niveluri diferite de maturitate între statele membre în integrarea considerentelor sociale în practicile de achiziție.
Comisia insistă și asupra dificultăților de acces la finanțare pentru organizațiile economiei sociale, care au adesea modele de afaceri ce nu se potrivesc profilurilor standard de risc-randament. Raportul spune că investițiile sociale private au crescut în ultimii ani, dar lipsa unei abordări mai structurate și mai ușor de înțeles pentru canalizarea capitalului către obiective sociale, alături de randamentele financiare reduse și costurile mari de tranzacție, continuă să limiteze încrederea și comparabilitatea.
Totodată, acoperirea programelor de formare și dezvoltare de competențe rămâne neuniformă, iar legăturile cu sistemele educaționale și de formare sunt fragmentate.
Citește și: UE face un pas istoric spre un cadru penal comun anticorupție
Ce urmează…
În privința etapelor următoare, Comisia își structurează agenda în jurul a trei priorități și cinci domenii-cheie de acțiune. Printre măsurile anunțate se numără un set de instrumente pentru sprijinirea politicilor regionale și locale privind economia socială, un raport privind aplicarea recomandării Consiliului în 2028, promovarea achizițiilor publice responsabile social în contextul revizuirii directivelor UE în domeniu și lansarea unui apel pentru dezvoltarea parteneriatelor business-to-business între organizațiile economiei sociale și companiile obișnuite.
Raportul mai anunță intenția Comisiei de a revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii și de a clarifica normele relevante privind ajutoarele de stat pentru a facilita finanțarea economiei sociale dincolo de pragurile de minimis.
Instituția mai spune că va consolida cadrul pentru investițiile sociale private, inclusiv prin explorarea unui cadru voluntar, orientat de piață, pentru obiective investibile susținute de modele și indicatori de rezultat, și că va pregăti analize privind intermediarii financiari care finanțează economia socială și accesul la finanțare.
Pe partea de competențe și antreprenoriat, Comisia promite apeluri dedicate pentru modele de incubare a afacerilor sociale și incluzive și studii realizate împreună cu OECD privind integrarea antreprenoriatului social în curricula naționale și în traseele de învățare. În plus, instituția spune că va lucra la o abordare mai sistematică a colectării datelor, inclusiv prin sprijinirea statelor membre în dezvoltarea unor conturi satelit pentru economia socială și prin extinderea EU Social Economy Gateway pentru a facilita accesul la date, publicații și metodologii.
Vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu a afirmat, în prezentarea publicată de Comisie în limba română, că „pe măsură ce Europa se confruntă cu provocări geopolitice, cu transformarea industrială și cu presiuni sociale în creștere, economia socială devine din ce în ce mai mult un factor determinant pentru reziliență, incluziune și competitivitate.”
Ea a adăugat că „peste 4,3 milioane de organizații ale economiei sociale din UE oferă un număr de 11,5 milioane de locuri de muncă, abordând în același timp principalele obiective sociale și de mediu, de exemplu prin furnizarea de locuințe la prețuri accesibile și a unei îngrijiri de calitate. Evaluarea la jumătatea perioadei arată că avem rezultate bune, dar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a ajuta economia socială să prospere.”
Economia socială din 2021 până în 2030
Planul de acțiune pentru economia socială a fost adoptat de Comisie la 9 decembrie 2021, cu obiectivul de a îmbunătăți până în 2030 condițiile-cadru, accesul la oportunități de afaceri și vizibilitatea economiei sociale.
Evaluarea la jumătatea perioadei publicată acum spune că planul este structurat pe trei piloni și cuprinde 63 de acțiuni, dintre care majoritatea au fost finalizate sau sunt în curs de implementare.
Raportul mai notează că percepția publică asupra economiei sociale este favorabilă. Potrivit Eurobarometrului special publicat în octombrie 2025 și citat de Comisie, jumătate dintre europeni au interacționat cu organizații ale economiei sociale în ultimii cinci ani, iar 75% consideră că economia socială este importantă pentru societate.
Un succes de public
În același timp, materialul vizual inclus în raport arată că 88% dintre europeni susțin strategii și legislație din partea autorităților publice pentru dezvoltarea acestor organizații, 86% susțin educația și campaniile de conștientizare și 80% sprijină finanțarea publică directă.
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
