Bojdeuca lui Creangă a fost construită în 1842, în mahalaua Ţicăului, din Iași. A devenit primul muzeu memorial din România al unui scriitor român, pe 15 aprilie 1918, la aproape 30 de ani de la moartea povestitorului.
Cealaltă Casă „Ion Creangă”, din Humuleşti, a devenit muzeu mult mai târziu: în 1951.
Cum a ajuns să arate Bojdeuca lui Creangă altfel decât o casă veche din Mahalaua Ţicăului?
Actuala restaurare este însă a treia, iar multe din elementele puse acum „la zid” în public, cum ar fi cimentul de pe pereţi sau curtea pavată, existau dinaintea acestei intervenţii. Care este povestea birocratică a actualei restaurări, considerată de unii una controversată?
Potrivit proiectului avizat la Comisia zonală a monumentelor, restaurarea Ansamblului muzeal „Ion Creangă”, inclusiv a Bojdeucii, a urmărit generarea unui spaţiu de aducere aminte, care să aibă rol şi de educaţie.
De la iniţierea lui, cu aproape şapte ani în urmă – motivat şi de deschiderea unei linii de finanţare dedicate – proiectul a trecut de câteva ori prin comisia menţionată.
Amintim că restaurarea Ansamblului muzeal s-a făcut „la pachet” cu refacerea şi dotarea Muzeului de Istorie şi Etnografie al raionului Făleşti şi cu restaurarea drumului istoric „Ştefan cel Mare”, pavat cu granit, din zona centrală a reşedinţei raionului.
Întregul proiect transfrontalier, lansat şi susţinut de Consiliul Judeţean Iaşi, poartă numele „Călător pe meridiane culturale”.
Bojdeuca lui Creangă se află la a treia restaurare
Din finanţarea europeană de 1,72 milioane de euro, puţin peste un milion era destinat restaurării Complexului „Ion Creangă”, iar diferenţa de 681,5 mii euro trebuia să meargă peste Prut, la Făleşti. Până la urmă, costul licitat de firma ieşeană de construcţii Iaşicon SA a fost de 2,68 milioane de lei (fără TVA).
Adică puţin peste 500.000 de euro.
Bojdeuca lui Creangă se află la a treia restaurare. Prima a fost înainte de deschiderea ca muzeu, în ajunul Primului Război Mondial, iar a doua, după cutremurul din 1977.
De atunci, casa are deja pereţi cimentuiţi – deci atunci au dispărut vălătucii -, iar curtea este amenajată cum o ştim astăzi. Tot atunci a fost construită clădirea muzeu, care a fost şi ea renovată acum, odată cu Bojdeuca.
Fântâna și micul amfiteatru existau deja
Pavajul, micul amfiteatru, fântânile şi statuile aflate în curte de la ultima restaurare au primit acum o altă înfăţişare.
Alături de ele, o Masă a amintirilor, o lucrare ce cântăreşte mai mult de o tonă, realizată de artistul vizual Felix Aftene dintr-un bloc masiv de limestone în cadrul unui proiect al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Masa e ca o staţie în timp, deschisă la Centenarul Muzeului „Ion Creangă” ca să primească 100 de scrisori ale unor cărturari contemporani (ce încep, toate, la fel, „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la…”), care vor fi deschise peste altă sută de ani, în 2119.
Redeschiderea Ansamblului muzeal este programată să aibă loc pe 15 decembrie. De remarcat că şi Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Humuleşti va ieşi până la sfârşitul acestui an dintr-un şantier de lucrări menite să conserve şi să protejeze casa copilăriei povestitorului.
Cu doar 12 ani mai veche decât Bojdeuca lui Creangă din Ţicău, casa de la Humuleşti a avut la rândul ei o listă lungă de intervenţii – la instalaţii (electrică, termică, apă-canal, pluviale, drenaj, gaz, semnalizare şi alarmare la incendiu, iluminat arhitectural, paratrăsnet – la fel ca „sora” de la Iaşi) şi în curte (desfiinţarea şi construirea unor anexe şi refacerea împrejmuirii) – care au costat 1,23 milioane de lei.
Citește și:
Creangă a dat pe Bojdeucă 1.800 de lei, Costel Alexe va da 2,7 milioane. Cum s-a ajuns la acest preț?
Vă place sau nu noua imagine a Bojdeucii? Pe reţelele sociale a devenit motiv de băşcălie. “E kitsch. Musai trebuie şi jacuzzi”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă foto: ziaruldeiasi.ro)
