Comisia pentru libertăți civile din Parlamentul European semnalează stagnarea implementării recomandărilor privind statul de drept în țările membre, arătând că 93% sunt repetate an după an, fără rezultate concrete, într-un context în care persistă probleme legate de independența justiției, corupție, libertatea presei și restrângerea spațiului civic.
Constatările sunt într-un raport, adoptat cu 50 de voturi pentru, 17 împotrivă și două abțineri, care va sta la baza raportului anual al Comisiei Europene despre starea democrației.
Pe scurt
- Eurodeputații spun că progresul în statul de drept este insuficient în majoritatea statelor membre.
- 93% dintre recomandările Comisiei sunt reluate din anii precedenți, fără implementare semnificativă.
- Problemele persistente includ independența justiției, corupția, libertatea presei și restrângerea spațiului civic.
- Parlamentul cere obiective măsurabile, termene clare și utilizarea tuturor instrumentelor disponibile.
- Raportul urmează să fie supus votului în plen la sfârșitul lunii aprilie.
Eurodeputații subliniază că lipsa progresului reflectă deficiențe structurale care afectează funcționarea mecanismelor democratice și a garanțiilor fundamentale în Uniune.
În ceea ce privește sistemele judiciare, raportul evidențiază vulnerabilități persistente legate de independența instanțelor, inclusiv riscuri de interferență politică în procedurile de numire și în mecanismele disciplinare. Eurodeputații solicită alocarea de resurse adecvate pentru instanțe și subliniază necesitatea unui control parlamentar efectiv asupra reformelor din domeniul justiției, precum și respectarea deciziilor instanțelor naționale și internaționale, inclusiv ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
În domeniul combaterii corupției, raportul arată că aplicarea legislației rămâne insuficientă, în special în cazurile de nivel înalt și în situațiile caracterizate de impunitate repetată. Eurodeputații solicită consolidarea mecanismelor de aplicare a legii și exprimă îngrijorări privind încercările de slăbire a instituțiilor specializate în unele state membre. Aceștia cer, de asemenea, consolidarea rolului Parchetului European și aderarea Uniunii Europene la Grupul de state împotriva corupției.
Raportul abordează și situația libertății presei, unde eurodeputații semnalează presiuni asupra jurnaliștilor și instituțiilor media, inclusiv hărțuire, supraveghere prin spyware și influență politică.
Eurodeputații avertizează că jurnaliștii și instituțiile media independente continuă să se confrunte cu hărțuire, supraveghere (inclusiv prin utilizarea de spyware), presiuni politice și structuri concentrate de proprietate care afectează pluralismul. Aceștia cer implementarea deplină și extinderea Actului european pentru libertatea mass-mediei și a directivei anti-SLAPP.
Citește și: Un exercițiu excepțional de solidaritate între jurnaliști
Se menționează, de asemenea, concentrarea proprietății media ca factor care afectează pluralismul.
Spațiul civic este identificat ca o altă zonă de preocupare, în condițiile în care organizațiile societății civile se confruntă cu restricții, presiuni și limitări de finanțare. Eurodeputații subliniază că orice restricție trebuie să respecte standardele europene și internaționale privind drepturile omului.
Raportul mai evidențiază probleme legate de discriminare, inclusiv rasism, xenofobie și alte forme de intoleranță, precum și impactul tehnologiilor digitale asupra statului de drept, inclusiv prin intermediul platformelor online și al conținutului generat de inteligență artificială.
Este menționată și dimensiunea economică a acestor provocări, inclusiv implicațiile pentru piața internă și pentru domenii precum achizițiile publice.
Raportorul Parlamentului European, Konstantinos Arvanitis, a declarat că raportul urmărește „consolidarea garanțiilor democratice pentru drepturile fundamentale, instituțiile democratice, jurnalismul și participarea publică” și abordează „utilizarea abuzivă a fondurilor UE și provocările legate de separația puterilor ca amenințări majore la adresa statului de drept”, exprimând așteptarea ca votul în plen să transmită „un mesaj clar că, în vremuri tulburi și istorice, Parlamentul European nu va face compromisuri în privința valorilor sale”.
Raportul solicită Comisiei Europene introducerea unor criterii mai clare și măsurabile, termene precise și un mecanism mai sistematic de monitorizare și aplicare a recomandărilor, precum și utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a corecta deficiențele persistente.
Evaluarea statului de drept este legată de protecția valorilor fundamentale ale Uniunii, de funcționarea pieței interne și de utilizarea fondurilor europene, eurodeputații cerând o legătură mai directă între constatările privind statul de drept și mecanismele de protecție a bugetului Uniunii.
Raportul face parte din procesul anual de evaluare a statului de drept în Uniunea Europeană, în cadrul căruia Comisia Europeană formulează recomandări pentru statele membre.
Parlamentul European analizează aceste concluzii și formulează propriile poziții înainte de publicarea următorului raport pe 2026.
(Sursa foto: European Union 2016 – Source : EP)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
