Coeficientul Gini, indicator care măsoară cât de inegal sunt distribuite veniturile într-o populație, a scăzut în Uniunea Europeană de la 29,4 la 29,2 puncte în datele pentru 2025.
În România, acesta a coborât de la 28 la 27,3 puncte, sub media europeană. Statistic înseamnă că veniturile disponibile sunt distribuite ceva mai egal în România decât media UE. Dar asta nu înseamnă că românii sunt mai prosperi sau că percepția lor despre inegalitate este greșită.
Indicatorul Gini variază de la zero, care înseamnă egalitate perfectă, la 100, care indică inegalitate maximă. Datele Eurostat se referă la veniturile din 2024 și nu arată, în sine, dacă sărăcia s-a redus.
Ce este coeficientul Gini
Coeficientul Gini poartă numele statisticianului și sociologului italian Corrado Gini (1884–1965), care a propus acest indicator în 1912, în lucrarea sa Variabilità e mutabilità.
Gini a conceput o metodă matematică pentru a măsura inegalitatea unei distribuții, aplicată ulterior pe scară largă la veniturile populației.
Pe scurt, indicatorul arată cât de inegal sunt împărțite veniturile într-o societate, nu cât de bogată sau săracă este acea societate. De aceea, o țară cu venituri medii mici poate avea un coeficient Gini mai scăzut decât o țară bogată, dacă veniturile sunt distribuite mai uniform.
Situația României în context UE
Pentru România, reducerea de 0,7 puncte plasează indicatorul cu 1,9 puncte sub nivelul european.
Comparația privește felul în care veniturile sunt împărțite în interiorul populației, nu distanța dintre venitul unui român și cel al unui locuitor al unui stat mai prosper. O distribuție mai egală poate exista și într-o țară în care veniturile sunt relativ mici.
De ce poate părea invers în viața de zi cu zi? Pentru că Gini măsoară un singur aspect al realității economice.
- Veniturile pot fi distribuite relativ egal, dar la niveluri mici. Dacă majoritatea oamenilor câștigă puțin, o distribuție relativ uniformă nu înseamnă un nivel de trai ridicat.
- Diferențele de avere nu sunt măsurate de Gini pentru venituri. Proprietățile, economiile și activele pot fi distribuite mult mai inegal decât veniturile curente.
- Contează și raportul dintre venituri și cheltuieli. Chiar dacă veniturile sunt relativ apropiate, costurile locuirii, alimentelor și serviciilor pot face ca gospodăriile cu venituri mici să resimtă mult mai puternic presiunea financiară.
- Media națională ascunde diferențe importante. Veniturile din București pot fi foarte diferite de cele din zonele rurale, iar situația salariaților diferă de cea a pensionarilor sau a persoanelor fără un loc de muncă.
Există și un indiciu important în datele Eurostat: venitul median românesc este considerabil mai mic, chiar dacă distribuția veniturilor era mai egală.
Citește și: Vorbim de ordine sau haos: alegeri în Serbia, Bulgaria, Israel
„Gini” la nivel UE
La nivelul UE, Bulgaria a înregistrat 37,7 puncte, urmată de Letonia, cu 35,6, și Lituania, cu 35,5. La cealaltă extremitate se află Slovacia, cu 23,0 puncte, Belgia, cu 23,4, Cehia, cu 24,0, Slovenia, cu 24,6, și Polonia, cu 24,9. Diferența de 14,7 puncte dintre Bulgaria și Slovacia măsoară distanța dintre doi indici ai inegalității, nu un decalaj de venit exprimat în euro.
Clasamentul trebuie citit împreună cu notele statistice. Eurostat marchează valoarea Lituaniei drept provizorie, iar pentru Slovacia semnalează o ruptură de serie în 2025. Valoarea slovacă poate fi inclusă în comparația dintre țări pentru acel an, dar evoluția sa față de anii anteriori nu trebuie tratată ca o comparație pe deplin omogenă.
Există și un decalaj între anul indicat în serie și perioada în care au fost obținute veniturile. Datele provin din ancheta europeană privind veniturile și condițiile de viață, EU-SILC. Seria pentru 2025 folosește veniturile din 2024, iar cea pentru 2024, veniturile din 2023. Comunicatul publicat acum nu descrie, așadar, situația veniturilor în timp real în toamna lui 2026.
Coeficientul Gini este calculat pe baza venitului disponibil al gospodăriei, după impozite și transferuri sociale, ajustat în funcție de numărul și vârsta membrilor săi. Ajustarea ține seama de cheltuielile pe care aceștia le împart. Indicatorul variază de la zero, pentru o distribuție perfect egală, la 100, pentru inegalitate maximă. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât diferențele de venit sunt mai pronunțate.
Raportul Comisiei Europene privind ocuparea și evoluțiile sociale în Europa în 2026 arată și contribuția prestațiilor sociale. În anul statistic 2025, coeficientul UE era de 34,1 puncte înaintea transferurilor sociale, fără pensii, și de 29,2 după includerea lor. Aceasta este o comparație între două moduri de calcul pentru același an, diferită de scăderea anuală de la 29,4 la 29,2 puncte.
Raportul constată totodată că efectul transferurilor asupra inegalității pare să se fi diminuat după 2021, posibil și pe fondul revenirii ocupării după pandemie.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
