În lumea noastră globalizată, urmează o „Super serie electorală”, cu alegeri prezidențiale în Bulgaria, duminică, 25 octombrie, alegeri parlamentare anticipate tot duminică, 25 octombrie, în Serbia, și alegeri generale în Israel, marți, 27 octombrie.
Ce le leagă? Faptul că fiecare ne poate afecta direct: de rezultatul alegerilor israeliene depinde o posibilă soluționare a crizei din Orientul Mijlociu cu premiul special „deblocarea strâmtorii Ormuz”.
După seria de atacuri cu drone din largul coastelor României și Bulgariei, Sofia este acum unul din principalii parteneri la crearea unui hub de securitate la Marea Neagră, alături de Turcia. Ceea ce ar putea ajuta la deblocarea căilor comerciale pentru cereale și carburanți.
Serbia, pe de altă parte, rămâne în zona Balcanilor unul din puținele centre europene puternice de influență rusă și chineză, ceea ce o face un vecin inconfortabil pentru România, țară NATO și UE.
Și toate afectează cumva și buzunarele românilor, argumentul principal pentru a capta atenția.
Bulgaria – alegeri prezidențiale
Bulgarii aleg duminică un nou președinte, după o campanie electorală dominată în principal de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de extinderea ostilităților în Marea Neagră, în apropierea coastelor Bulgariei, inclusiv de atacuri cu drone asupra navelor comerciale, soldate cu victime.
Candidații abordează și temerile populației provocate de creșterea puternică a prețurilor la energie și de accelerarea inflației. Mulți bulgari din mediul rural se luptă să facă față cheltuielilor curente.
Președinția Bulgariei are în principal un rol ceremonial. Deși șeful statului nu deține puteri executive, iar toate deciziile politice majore trebuie aprobate de Parlament, alegerea sa prin vot direct îi conferă o autoritate politică mai mare.
Președintele este comandantul suprem al forțelor armate, poate respinge prin veto legi, semnează tratate internaționale și numește ambasadori.
Președinții Bulgariei sunt aleși direct pentru un mandat de cinci ani și pot ocupa funcția pentru cel mult două mandate. Se așteaptă ca scrutinul să fie urmat de un al doilea tur.
Analiștii estimează că niciunul dintre cei 27 de candidați nu va obține din prima victoria. Pentru ca scrutinul să fie valid, prezența la vot trebuie să depășească 50% din totalul celor 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste, iar câștigătorul trebuie să obțină majoritatea voturilor.
Participarea de duminică este estimată la sub 40%, ceea ce ar face necesar un al doilea tur, programat pentru 1 noiembrie.
Actuala președintă, Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, fostă jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European, se numără printre favorite. Ea a fost vicepreședintă în timpul celor două mandate ale lui Rumen Radev la conducerea statului, înainte ca acesta să devină premier. Iotova a preluat funcția prezidențială în ianuarie 2026, după ce Radev a demisionat pentru a candida la alegerile parlamentare, și încearcă acum să obțină propriul mandat.
Partidul de centru-stânga Bulgaria Progresistă, condus de Radev, a câștigat detașat alegerile parlamentare din aprilie. Iotova candidează ca independentă, dar beneficiază de sprijinul oficial al formațiunii și al Partidului Socialist, în care și-a început cariera politică.
Principalul său contracandidat este economistul Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost premier interimar, care a condus țara în primele luni ale anului 2026. El este susținut de opoziția reformistă prooccidentală. Observatorii consideră că cele mai mari șanse de victorie le-ar avea într-un eventual tur al doilea.
În joc sunt relațiile cu Rusia și partenerii occidentali
Bulgaria a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007. Deși partidele parlamentare susțin în linii mari orientarea prooccidentală a țării, sentimentele proruse sunt larg răspândite, alimentate de legăturile istorice și culturale tradiționale cu Rusia. Acestea au divizat societatea, mai ales după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
Radev a declarat în repetate rânduri că va menține Bulgaria pe calea europeană, dar a cerut totodată îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei. Analiștii se așteaptă ca Iotova să continue politica acestuia.
Dobromir Jivkov, directorul executiv al agenției de sondare a opiniei publice Market Links, a declarat că Iotova face parte din clasa politică ce pledează pentru o poziție mai neutră a Bulgariei.
„Acești politicieni cer încetarea ajutorului pentru Ucraina și oprirea livrărilor de arme către această țară. Îi auzim adesea folosind retorica Kremlinului și termeni preluați direct din propaganda Kremlinului”, a declarat el pentru Associated Press.
Serbia – alegeri generale anticipate
„Sunt convins că cetățenii Serbiei vor alege calea corectă spre viitor”, declara președintele Aleksandar Vučić la începutul lunii septembrie, când a anunțat anticipatele, pentru că prioritățile sale sunt „păstrarea sistemului nostru democratic” și evitarea divizării societății.
Vučić a recunoscut că societatea sârbă traversează o perioadă de „turbulențe”, dar a pus protestele anticorupție conduse de studenți, care au alimentat criza politică din ultimii doi ani, pe seama „interferențelor semnificative ale puterilor străine”.
Protestele au izbucnit după prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie în care au murit 16 persoane. Manifestanții cer tragerea la răspundere a celor vinovați pentru dezastru și organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Vučić, care se află la putere de 12 ani, ca președinte sau premier, s-a confruntat cu apeluri la demisie încă de la alegerile parlamentare din 2023, pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală. Al doilea și ultimul său mandat prezidențial urmează să se încheie în 2027.
Partidul său Progresist Sârb (SNS) l-a desemnat drept candidat la funcția de premier, dacă formațiunea obține majoritatea la viitoarele alegeri anticipate.
Serbia are statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 2012, însă procesul a stagnat din cauza îngrijorărilor privind regresul democratic de la Belgrad și a refuzului autorităților sârbe de a impune sancțiuni Rusiei pentru invazia la scară largă a Ucrainei.
Principala provocare vine nu de la un partid tradițional, ci de la o mișcare susținută de studenți, reunită în jurul listei electorale „Lista Studenților – Studenții înving”. O victorie a SNS ar permite continuarea guvernării începute în 2012. Un rezultat puternic al listei studențești ar putea deschide calea schimbării guvernului și reformării instituțiilor pe care criticii le consideră subordonate partidului de la putere.
Opoziția și organizațiile civice au semnalat deja probleme privind accesul la mass-media, presiunile asupra activiștilor și condițiile de desfășurare a scrutinului.
Un rezultat contestat ar putea amplifica tensiunile.
Mișcarea studențească este construită în jurul unei liste de 250 de candidați din diverse profesii, inclusiv cadre universitare, medici și activiști. Printre obiectivele sale se numără combaterea corupției, restabilirea independenței instituțiilor și asigurarea unor alegeri corecte.
O eventuală victorie a listei studențești nu ar însemna automat o schimbare radicală a politicii externe a Serbiei: mișcarea reunește curente diferite, iar pozițiile sale privind UE, Rusia și Kosovo nu sunt pe deplin clarificate.
În schimb, scrutinul poate schimba raportul de forțe intern și poate decide dacă Vučić își păstrează influența asupra guvernului, după ce a demisionat din funcția de președinte pentru a reveni în prim-planul politicii parlamentare.
Sondajele oferă estimări contradictorii, iar rezultatul va depinde inclusiv de prezența la vot. Aici, diaspora ar putea avea un cuvânt greu de spus.
Israel – alegeri generale
Israelienii votează pe 27 octombrie într-un scrutin considerat un referendum asupra modului în care premierul Benjamin Netanyahu a gestionat cel mai sângeros atac asupra Israelului de la înființarea statului și cei trei ani de războaie care au urmat, remarcă AP.
Sunt primele alegeri din Israel de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a zguduit țara și a aruncat Orientul Mijlociu într-o perioadă de turbulențe, după ce Israelul a intrat în război în Gaza, Liban și Iran.
Israelienii votează pentru partide, nu pentru candidați individuali. Ulterior, partidele formează alianțe pentru a constitui o coaliție majoritară. În cei 78 de ani de existență ai Israelului, niciun partid nu a obținut singur majoritatea în parlamentul cu 120 de locuri, numit Knesset.
Acest sistem conferă partidelor mici o influență disproporționată în negocierile pentru formarea unei majorități de cel puțin 61 de mandate. Pentru a intra în Knesset, un partid trebuie să obțină minimum 3,25% din voturi.
Netanyahu este premierul cu cea mai lungă perioadă cumulată la conducerea guvernului israelian, deținând funcția timp de peste 18 ani, în trei mandate distincte. În Israel nu există o limită a numărului de mandate.
Adversarii săi îi îndeamnă pe alegători să nu-i mai acorde un nou mandat, susținând că eșecurile sale au dus la atacul terorist al organizației Hamas din 7 octombrie 2023 și că premierul a evitat să-și asume responsabilitatea.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat deschis si apăsat sprijinul pentru aliatul său Benjamin Netanyahu.
Trump l-a lăudat pe Netanyahu, numindu-l „un mare premier războinic” și un partener pentru pace, și i-a atribuit meritul de a fi participat alături de Statele Unite la lansarea atacurilor asupra Iranului în februarie.
Conflictul, ajuns în a șaptea lună, a dat peste cap piețele energetice la nivel mondial, prin blocarea strâmtorii Ormuz și a provocat haos în Orientul Mijlociu, avariind infrastructura esențială și destabilizând economiile regionale.
Nu este sigur că sprijinul lui Trump îi va aduce un avantaj lui Netanyahu și partidului său de dreapta, Likud, la alegerile din 27 octombrie. Popularitatea președintelui american în rândul israelienilor a scăzut pe fondul divergențelor dintre Israel și Statele Unite în privința Iranului.
Sondajele sugerează că niciun candidat nu are șansa unei majorități clare.
Scrutinul va decide dacă Netanyahu rămâne la putere după una dintre cele mai importante perioade din istoria Israelului sau dacă este învins de rivalii săi de centru, care promit începutul unei noi ere politice.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
