Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ambii condamnați definitiv în România, se numără printre experții unui comitet care își propune să monitorizeze justiția din Republica Moldova. Structura a fost prezentată pe 16 noiembrie, la Chișinău, de platforma „Bună Ziua!”, lansată de Veaceslav Platon, și de Asociația CPAC din România.
Proiectul concretizează un anunț făcut de Platon în septembrie, când declara că discută participarea unor foști procurori și foști conducători ai unor instituții din România, menționând DNA și DIICOT. Platforma sa urma să includă trei comitete: economic, pentru justiție și civic, potrivit Timpul.md.
Bica și Neacșu, printre experți
Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Plecată din România înaintea hotărârii definitive, fosta șefă a DIICOT s-a stabilit ulterior în Italia.
Pe 3 octombrie 2025, Curtea de Apel București a constatat că pedeapsa sa fusese executată integral în Italia și a retras mandatul de executare și mandatul european de arestare. Hotărârea a privit executarea pedepsei, fără să anuleze condamnarea.
Adrian Toni Neacșu, în prezent avocat, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte, în martie 2015, la un an de închisoare cu suspendare. Dosarul a vizat încasarea nejustificată a unor drepturi salariale și a diurnei în perioada în care era membru CSM, condamnarea fiind pronunțată pentru infracțiuni de abuz în serviciu și fals.
În echipă au mai fost anunțați Angela Ciurea, fost procuror-șef adjunct al DIICOT, Viorica Stoica, fost procuror la Parchetul General, și fostul judecător Mihai Andi Malaliu, potrivit relatărilor de la lansare.
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat, încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un dosar penal în care fostul judecător al Tribunalului București Andi Mihai Malaliu a condamnat trei persoane la închisoare, bazându-se pe declarațiile unor martore pe care nu le audiase direct. CEDO a stabilit că transcrierile declarațiilor nu puteau înlocui audierea nemijlocită. România trebuie să plătească despăgubiri morale și cheltuieli de judecată.
Angela Ciurea, în prezent avocat, a fost adjunct al DIICOT. S-a întâlnit, în decembrie 2008, la Nisa, cu omul de afaceri Stamen Stanchev, inculpat într-un dosar privind privatizările strategice din România.
În septembrie 2009, Secția pentru procurori a CSM a decis sancționarea disciplinară a Angelei Ciurea cu excluderea din magistratură, invocând încălcarea regimului incompatibilităților și exercitarea funcției cu rea-credință.
Ce va monitoriza comitetul
Organizatorii susțin că vor analiza adoptarea și aplicarea legilor, garanțiile procesuale și motivarea arestărilor preventive. Sunt anunțate rapoarte lunare și o evaluare generală după primul an. Comitetul este prezentat drept o inițiativă de expertiză și monitorizare civică, fără atribuțiile instanțelor sau ale procuraturii.
Potrivit Deschide.md, Alina Bica a declarat că parteneriatul este reglementat printr-un protocol care le permite experților români să își aleagă autonom temele și să formuleze propriile concluzii. Ea a susținut că reprezentanții platformei nu vor interveni în evaluări.
Finanțarea, explicată fără nume
Întrebată cine finanțează proiectul, Bica a indicat resursele Asociației CPAC, fără să nominalizeze sponsorii. Aceasta a afirmat că asociația dispune de surse private și publice și că lista societăților care sponsorizează proiectele va fi publicată pe site.
Fosta șefă a DIICOT a susținut, totodată, că organizația nu este finanțată de politicieni sau partide. La prezentarea inițiativei nu au fost indicate numele finanțatorilor și sumele alocate proiectului.
Platon neagă o miză politică
La anunțarea platformei, în interviul acordat jurnalistului Gheorghe Gonța, Platon a susținut că procurorii și organele de drept din Republica Moldova ar fabrica dosare și că mecanismele de control ar fi insuficiente. Întrebat dacă urmărește să construiască o alternativă la putere și opoziție, el a răspuns: „Eu nu vreau să creez o alternativă. Eu vreau să ajut și actuala putere, și opoziția”.
Platon a fost condamnat în Republica Moldova în 2017, acuzat de fraudă bancară, însă condamnarea a fost ulterior anulată. Afaceristul a fost vizat și de alte investigații privind fraude financiare și spălare de bani, respingând acuzațiile și susținând că este persecutat politic.
În prezent, autoritățile Republicii Moldova încearcă să obțină extrădarea sa din Marea Britanie.



