CSM invocă probleme tehnice la ReJust. În discuțiile magistraților apar testarea limitată și un proiect „aproape eșuat”

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Întârzierile în actualizarea hotărârilor judecătorești pe ReJust sunt provocate de migrarea instanțelor către noul sistem informatic ECRIS 5, susține Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În paralel, o discuție de pe grupul de Facebook Magistrat.ro, arată dificultăți care depășesc simpla transferare a datelor. E vorba de participarea redusă a judecătorilor la definirea cerințelor, testarea insuficientă și corectarea problemelor în timpul utilizării efective.

Într-o postare amplă, Claudiu Drăgușin, membru al CSM, prezintă avantajele noului sistem, care a costat în total 700 milioane de euro, bani europeni, dar recunoaște și limitele pentru utilizarea în instanțe. În comentarii, Bogdan Mateescu descrie ECRIS 5 drept un proiect care fusese „aproape eșuat” și formulează acuzații la adresa fostului manager de proiect din partea CSM, judecătorul Narcis Erculescu.

Comunicatul instituției și discuția dintre magistrați privesc aceeași tranziție informatică, din perspective diferite. CSM explică efectele asupra accesului public la informații, în timp ce intervențiile din grup descriu organizarea proiectului și problemele întâmpinate de utilizatori.

CSM: întârzieri provocate de migrare

Potrivit comunicatului, procesul de migrare a bazelor de date ale instanțelor către ECRIS 5 a început în noiembrie 2026. Schimbarea presupune trecerea de la un sistem descentralizat la unul unic, centralizat la nivel național.

Implementarea se face etapizat, pe curți de apel și instanțele arondate, ceea ce presupune funcționarea în paralel a celor două sisteme. „Complexitatea acestei tranziții poate genera întârzieri în actualizarea datelor și indisponibilități temporare ale platformelor interconectate, inclusiv ReJust, Dosarul Electronic Național, TDS și portal.just.ro”, precizează CSM.

Instituția afirmă că ReJust oferă gratuit acces la peste 60 de milioane de documente judiciare și prezintă platforma drept cea mai amplă bază de date cu hotărâri judecătorești din Europa.

Consiliul invocă existența acestei baze de date ca argument al angajamentului pentru transparență și respinge interpretările potrivit cărora dificultățile de actualizare ar reflecta intenții instituționale de limitare a accesului la informații. Comunicatul nu indică însă un termen pentru normalizarea actualizărilor și nici durata estimată a eventualelor indisponibilități.

Probleme recunoscute în interior

În postarea de pe Magistrat.ro, Claudiu Drăgușin susține că ECRIS 5 este un proiect al Ministerului Justiției, început în urmă cu aproximativ opt ani, în care CSM are calitatea de partener, nu de titular.

El afirmă că proiectul face parte dintr-o finanțare mai largă, de 700 de milioane de euro, care ar fi periclitată dacă sistemul nu este implementat. Suma este menționată în postare ca finanțare a unui ansamblu mai larg de componente, inclusiv infrastructură de servere, nu ca preț exclusiv al aplicației ECRIS 5. Comunicatul CSM furnizat nu conține precizări despre această finanțare.

Drăgușin apreciază că noua platformă este superioară ECRIS 4 din punct de vedere tehnologic, dar admite existența unor probleme legate de interfață și de fluxurile activităților și dosarelor.

Explicația sa include și o participare insuficientă a judecătorilor la etapa în care au fost stabilite cerințele aplicației. „Trebuie să recunosc faptul că, deși era nevoie de judecători, totuși judecători nu au prea participat”, scrie acesta, invocând lipsa de disponibilitate pentru discuții despre un produs tehnic care urma să fie utilizat peste doi sau trei ani.

Potrivit postării, la grupul de lucru au participat în special grefieri și specialiști IT, îndeosebi din raza Curții de Apel Galați. Interfața actuală ar fi rezultatul cerințelor formulate de participanți și al corecțiilor făcute ulterior în grupurile de lucru.

Corecții în timpul utilizării

Drăgușin descrie și dificultăți în etapa de testare. Potrivit acestuia, fusese prevăzută folosirea în paralel a ECRIS 4 și ECRIS 5 în instanțe-pilot, pentru identificarea și raportarea problemelor.

În relatarea sa, trecerea la utilizarea exclusivă a ECRIS 5 la Curtea de Apel Galați a fost decisă pentru a accelera procesul. Drăgușin afirmă că problemele semnalate de judecători și grefieri au fost preluate de o echipă a dezvoltatorului și corectate.

Tot el arată, cu rezerva „sper să nu greșesc”, că o variantă care putea fi testată devenise disponibilă abia din luna august. „Dacă nu am putut să lucrăm în condiții de test, și nu am putut transmite atunci observațiile, se va lucra în condiții live, și se vor corecta pe parcurs”, scrie Drăgușin.

Afirmația descrie o implementare în care identificarea și remedierea unor deficiențe continuă în timpul activității curente a instanțelor. Autorul postării consideră însă nerealistă așteptarea ca un sistem de asemenea dimensiuni să funcționeze perfect de la început.

Mateescu: „Un proiect aproape eșuat”

Într-un comentariu la postare, Bogdan Mateescu susține că proiectul a fost recuperat parțial prin intervenții făcute în perioada în care lucra la Ministerul Justiției. „Ecris V era un proiect aproape eșuat. Așa este, am revigorat cât s-a putut”, afirmă acesta.

Mateescu formulează apoi acuzații la adresa lui Narcis Erculescu, indicat în discuție drept fost manager de proiect din partea CSM. El susține că acesta nu ar fi avut o contribuție efectivă și că, în 2025, unele ședințe ar fi fost reprogramate în funcție de disponibilitatea sa sau s-ar fi desfășurat fără participarea lui.

El susține, de asemenea, că sistemul fusese pus la dispoziție pentru testare în instanțe, la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri, dar că observațiile primite au fost puține. În opinia sa, ECRIS 5 este superior versiunii precedente, iar lipsurile tehnice trebuie semnalate și remediate.

Dispută privind centralizarea

O altă informație din postarea lui Drăgușin privește locul în care este centralizat sistemul. Acesta afirmă că arhitectura este centralizată „la MJ, deocamdată” și că există un diferend cu CSM pe această temă, despre care ar fi fost informată inclusiv Comisia Europeană.

Comunicatul CSM confirmă trecerea la un sistem unic la nivel național, dar nu abordează disputa descrisă în postare și nici responsabilitățile concrete privind administrarea infrastructurii și a bazelor de date.

În privința funcționalităților, Drăgușin susține că noua tehnologie permite stocarea unor volume mai mari de fișiere, inclusiv audio și video, precum și căutări mai rapide. El afirmă că vechiul sistem se confruntă cu limite tehnologice și de capacitate, oferind drept exemplu situația unor instanțe din Timișoara.

Printre avantajele prezentate în discuție se află și schimbarea modului de echilibrare a repartizării aleatorii. Potrivit lui Drăgușin, ECRIS 5 urmărește distribuirea echilibrată atât în funcție de punctele de complexitate, cât și de obiectul cauzelor.

Mateescu susține, la rândul său, că a insistat asupra echilibrării pe obiecte și asupra evitării supraîncărcării completurilor nou – înființate.

spot_imgspot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related