Generalul (R) STS Florin Mihalache a fost achitat de Curtea de Apel București (CAB), după ce a fost prins în flagrant de DNA verificând cu un aparat UV dacă pe banii primiți ca șpagă scrie „MITĂ”. CAB a refuzat audierea lui Marian Vanghelie și a citat-o de șapte ori pe martora denunțătoare.

Generalul în rezervă Florin Mihalache, fost adjunct al directorului STS, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel București după ce Tribunalul București îl condamnase la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Soluția de achitare a fost pronunțată de judecătoarele Elena Raluca Isepciuc și Virginia Opăriuc. În apel, Curtea a citat-o pe martora denunțătoare de cel puțin șapte ori și a amendat-o cu 5.000 de lei înainte de a o audia. Tot în apel, cele două judecătoare au respins solicitarea lui Mihalache de a-l audia pe fostul primar Marian Vanghelie, pe motiv că acesta fusese deja audiat la fond.

Curtea de Apel București a desființat sentința Tribunalului București prin care generalul în rezervă Florin Mihalache, fost adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), fusese condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

Pentru traficul de influență, Curtea de Apel a stabilit că „nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea”. Pentru spălarea banilor, instanța a apreciat că „fapta nu există”, iar pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată a reținut din nou că nu există probe că Mihalache ar fi comis infracțiunea. Soluția este definitivă.

Denunțătoarea, citată de cel puțin șapte ori și amendată

Din datele dosarului rezultă că martora denunțătoare Nicoleta Elena Diaconescu a fost citată de Curtea de Apel București de cel puțin șapte ori. Pentru neprezentare, instanța a amendat-o cu 5.000 de lei. În cele din urmă, martora a fost audiată abia la 11 martie.

Diferența dintre cele două soluții este cu atât mai importantă cu cât Tribunalul București a analizat în detaliu comportamentul lui Mihalache și probele obținute de DNA.

Potrivit motivării instanței de fond, generalul îi ceruse martorei, în decembrie 2021, un autoturism Audi Q7 S line, fabricat în 2021, de culoare neagră, cu aproximativ 1.500 de kilometri la bord, în valoare de aproximativ 75.000 de euro. Mașina a fost cerută pentru ca generalul să intervină pe lângă fostul primar Marian Vanghelie ca firmele controlate indirect de acesta să-i plătească presupuse datorii de 1,5 milioane de euro, sumă pentru care denunțătoarea se judeca cu societățile fostului primar. Ulterior, în ianuarie 2022, generalul STS i-ar fi cerut contravaloarea autoturismului.

Tribunalul a stabilit că, pentru a justifica primirea banilor, Mihalache ar fi falsificat un contract de împrumut.

Potrivit motivării, pe 6 ianuarie 2022, acesta ar fi falsificat un contract datat 10 ianuarie 2021, prin care se atesta în mod nereal că îi acordase martorei un împrumut de 75.000 de euro – 60.000 de euro în 2021 și 15.000 de euro în ianuarie 2022. În realitate, potrivit Tribunalului, împrumutul nu fusese acordat.

Pe 12 ianuarie 2022, Mihalache ar fi primit suma de 75.000 de euro, moment în care DNA a constatat flagrantul. La întâlnire, Mihalache a venit cu o lampă cu raze ultraviolete pentru a verifica dacă pe bancnotele sunt inscripționate de procurori cu „Mită”.

Generalul voia ventilație în scaune

Din probele administrate reieșea și cât de precisă era solicitarea privind autoturismul. Potrivit informațiilor din dosar, Mihalache dorea ca mașina să aibă ventilație în scaune, preșuri, tavă pentru portbagaj, cauciucuri și jante de iarnă, precum și kit pentru pană. Bordul trebuia să fie mare, iar autoturismul să fie negru.

Ulterior, pretenția s-ar fi transformat în solicitarea contravalorii mașinii: 75.000 de euro.

Motivarea Tribunalului București conține și transcrierea discuțiilor înregistrate de DNA în momentul flagrantului. Mihalache îi cere martorei contractul și îi explică modul în care urma să fie justificată suma de bani. În timpul discuției, el verifică bancnotele cu un aparat cu lumină UV. În fața instanței, generalul a susținut că aparatul era folosit pentru a verifica dacă banii sunt falși.

În înregistrarea citată în motivare, Mihalache îi spune Elenei Diaconescu, referitor la aparat, că este „o sculă” cu care se poate verifica dacă pe bancnote apare respectiva mențiune și dacă banii sunt falși. Ulterior, cei doi discută despre contractul de împrumut și despre întocmirea unui înscris care să arate că suma de 75.000 de euro reprezintă „returnarea împrumutului”.

Tribunalul a considerat că această conversație susține concluzia că documentul era destinat să creeze o aparență de legalitate pentru primirea banilor.

„În piață ești percepută ca sifonarul DNA-ului”

În decizia Tribunalului apare și o altă discuție relevantă pentru relația dintre Mihalache și martora Diaconescu. Generalul îi atrage atenția acesteia că, după colaborarea cu anchetatorii, riscă să fie percepută în mediul de afaceri drept „sifonarul DNA-ului” și îi sugerează să nu mai apară în față, ci să lucreze „behind door”, prin intermediari.

Mesajul transmis era că, după colaborarea cu procurorii, aceasta își va pierde credibilitatea în „piață” și ar trebui să se retragă din prim-plan.

1,5 milioane de euro, miza presupusului trafic de influență

Potrivit DNA, în perioada august 2021 – ianuarie 2022, Florin Mihalache ar fi pretins în mod repetat de la administratorul unei societăți comerciale un autoturism de lux, iar ulterior contravaloarea acestuia, de 75.000 de euro.

În schimb, generalul ar fi lăsat să se înțeleagă faptul că are influență asupra unui om de afaceri cu care administratorul avea mai multe litigii comerciale. Scopul presupusei intervenții era stingerea tuturor litigiilor și recuperarea unor datorii de aproximativ 1,5 milioane de euro.

DNA susținea că Mihalache ar fi pretins banii pentru a-și exercita această influență, iar pentru a ascunde proveniența sumei ar fi fost întocmit contractul fictiv de împrumut. Tribunalul București a dat curs acestei interpretări și l-a condamnat pe general la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Curtea de Apel București a ajuns însă la concluzia opusă și a dispus achitarea.

Isepciuc, judecătoare delegată de la Tribunalul Iași la CAB

Una dintre judecătoarele care au pronunțat achitarea, Elena Raluca Isepciuc, a fost delegată la Curtea de Apel București de la Tribunalul Iași. Delegarea sa la CAB s-a produs pe filiera conducerii instanței bucureștene, în contextul în care vicepreședinta Curții de Apel București este Sabina Adomniței.

Isepciuc și Virginia Opăriuc au mai soluționat împreună și un alt dosar cu miză importantă. În august 2025, cele două judecătoare au dispus rejudecarea dosarului fostului manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, condamnat de Tribunalul București la 11 ani de închisoare.

Prin urmare, același complet de la Curtea de Apel București care a dispus achitarea definitivă a fostului adjunct al STS după condamnarea sa la închisoare cu executare a decis anterior și rejudecarea dosarului în care Florin Secureanu primise una dintre cele mai mari pedepse pronunțate într-un dosar de corupție privind conducerea unui spital.

În cazul lui Florin Mihalache, însă, soluția CAB este definitivă. Condamnarea de la fond a fost desființată integral, iar generalul a fost achitat pentru toate cele trei infracțiuni.