Iașul are doar 15% reciclare a deșeurilor. Un sistem care merge: sacii menajeri din Elveția

Data:

Iașul are doar 15% reciclare a deșeurilor. Ieșenii continuă să arunce reziduriile amestecate la tomberon. Directorul Salubris e disperat: „Suntem într-un blocaj”

România trebuie să ajungă la 50% colectare selectivă în 2025, dar e imposibil. Acum plătim penalizări la UE, care a dat, doar la Iași, 70 milioane de euro pentru managementul integrat al deșeurilor.

În Elveția, Germania, Belgia, Franța, Marea Britanie funcționează un alt sistem: populația cumpără saci menajeri de la Primărie și plătește câți saci consumă.

În felul acesta separă fracțiile de gunoi pentru a economisi saci. În fiecare zi a săptămânii se colectează un alt tip de deșeu, deci ești obligată să scoți din locuință doar acea categorie.

Directorul Salubris spune că tarifele s-ar dubla dacă ar implementa acest sistem la Iași, din cauza costurior logistice. Noi facem doar campanii în școli, care n-au niciun efect.

Reciclarea a fost condiție de aderare în UE

Colectarea selectivă a deșeurilor are în continuare rezultate modeste la Iași, ca și în celelalte orașe în care s-a implementat sistemul integrat de management.

După un deceniu de eforturi și bani europeni cheltuiți, procentul de separare a deșeurilor este la Iași de 15%, în restul României media fiind de 10%. Comparativ, media europeană de reciclare a gunoiului menajer este de 50%.

Realizarea proiectului Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Iaşi face parte din setul de obligaţii asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Iașul are doar 15% reciclare a deșeurilor. Centrul Țuțora
Iașul are doar 15% reciclare a deșeurilor. Centrul Țuțora

Iaşi, Sibiu, Satu Mare au fost puse de Guvernul Tăriceanu în pachetul legislativ aprobat în 2006 prin care se trecea de la gropi de gunoi clasice la depozite ecologice, cu separarea fracțiilor de resturi menajere.

Sistemul își propune asigurarea unui procentaj cât mai ridicat de reciclare a deșeurilor și, implicit, protejarea mediului.

Iașul nu a avansat aproape deloc în materie de reciclare, fiind la ani lumină de restul Europei. Iar SMID a făcut din Iași chiar să pară un oraș avansat, media la nivel național fiind și mai slabă.

Citește și: O firmă de exploatare a lemnului a blocat panourile fotovoltaice de la Complexul Energetic Oltenia

Proiect la nivelul întregului județ

În 2005, Primăria Iaşi a început demersurile pentru găsirea unui loc de depozitare a deşeurilor mai departe de municipiu, care să înlocuiască vechea groapă de gunoi de la Tomești.

Proiectul a fost dezvoltat la nivelul tuturor celor 98 de localități din județul Iași, în contextul normelor europene, și a primit finanțare prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 (POIM).

Au fost cheltuiți 70 de milioane de euro pentru platformele de colectare şi sortare a deşeurilor în câteva puncte din judeţ și pentru instalaţiile de sortare şi compost de lângă depozitul ecologic (la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Ţuţora).

Sistemul este administrat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate, în județ opererând firmele de salubritate care au câștigat licitațiile. În Municipiul Iași, câștigător a fost Salubris, firma Consiliului Local Iași.

Iașul are doar 15% reciclare a deșeurilor față de 50% în UE

Este o cifră oficială: Iașul are o rată de colectare selectivă de 15%. Media europeană este acum de 50%, Iașul trebuie să ajungă la această țintă, iar timpul rămas, conform directivelor UE, este foarte redus: până în 2025.

Dacă nu va atinge rata de 50%, Iașul va fi amendat. Pentru că Uniunea Europeană a impus un anumit standard în managementul deșeurilor, iar România a fost de acord cu reciclarea și a primit fonduri comunitare.

Cătălin Neculau
Cătălin Neculau

„Rata de colectare selectivă este abia la 15%, este un procent foarte mic. Cetățenii nu sunt conștienți de faptul că trebuie să depoziteze selectiv gunoiul. Discuția este despre protejarea mediului înconjurător, dar în ciua eforturilor nu avem o rată bună. Suntem la distanță mare de media UE”, a afirmat Cătălin Neculau, directorul Salubris Iași.

Totuși, deși 85 de ieșeni din 100 aruncă de-a valma gunoiul pe care-l produc în locuințele lor, rata de separare a deșeurilor de la Iași este mai mare față de media României, care e abia de 10%.

„În doar câteva orașe din țară au fost implementate proiecte SMID, care presupun toate procesele: ridicare, transport, sortare, tratare și depozitare”, a mai precizat Cătălin Neculau.

Managerul Salubris spune că este familiarizat cu alte sisteme de colectare a deșeurilor din Europa, cum este cel elvețian, dar că acesta ar fi dificil de aplicat în România, din cauza costurilor și a diferențelor culturale.

„Am aceleași costuri de operare pe care le are firma de salubritate din Elveția. Mașinile mă costă la fel, motorina mă costă la fel. Singura diferență este, încă, manopera, dar și asta se va estompa. Dar la ei tarifele sunt mai mari. Dacă aș fi la 80% din costurile din Elveția, serviciul ar fi foarte scump pentru populația din Iași”, a mai spus Neculau.

Citește și: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit

Exemplul Elveția. Reguli învățate de frică

Unul dintre cele mai bune exemple de reciclare a deșeurilor este cel al Elveției. Implicarea populației joacă un rol important. Țara a avut un procent extraordinar de colectare selectivă, de 70%, dar a scăzut în ultimii ani, pe fondul scăderii exigențelor.

„E și un efect al diversității etnice. În Elveția locuiesc acum foarte mulți cetățeni ai altor state. Cei nativi, născuți aici, sunt foarte riguroși să arunce deșeurile pe categorii, în zilele destinate special fiecărei fracții”, explică Magdalena Zoppi, o ieșeancă stabilită în Zurich.

Sistemul de colectare selectivă din Elveția
Sistemul de colectare selectivă din Elveția

Ea spune că disciplinarea populației în materie de reciclare s-a făcut prin aplicarea de amenzi. „În această țară, dezvoltatorul unui cartier de blocuri are dreptul să vegheze la respectarea regulilor și poate aplica sancțiuni celor care nu le respectă. Funcționează așa-zisele regulamente interne, în condominii, și toți locatarii semnează când se mută și se supun sistemului de amenzi.

Când locuiam într-un astfel de cartier, din neatenție, am fost și eu amendată cu 200 de franci. Aici sunt desemnate zile pentru ridicarea cartonului, mobilei, compostului și așa mai departe. Am scos cartonul în altă zi, a rămas în ploaie și am fost amendată de către dezvoltator”, a povestit Magdalena Zoppi.

Sistemul elvețian se bazează pe o idee foarte simplă

În Elveția, comunitățile au proprii saci pentru gunoi menajer, cu emblema primăriei respective și o culoare specifică. Sacii de gunoi costă 1.8 franci/bucata și se vând în pachete de 10-18 franci. „Acest preț al sacilor de gunoi te forțează să reciclezi.

Dacă nu ai grijă, folosești mulți și te va costa”, spune Magdalena Zoppi.

Elvețienii pot arunca orice în acești saci, dar făcând astfel, îi vor consuma foarte repede și vor avea nevoie de alt pachet: cost în plus pentru familie. Așa că interesul este să separe gunoiul (care include și plastic) de resturi de lemn, var, vopsea, ulei, metal, hârtie, carton sau PET. Acestea sunt materiale potrivite pentru reciclare, dar dacă le vor arunca în sacii pentru gunoi menajer își vor crește prețul.

Colectarea se face în două moduri: cetățenii depozitează gunoiul în saci și îl scot în fața locuinței în zilele desemnate pentru fiecare categorie (luni – hârtie, marți – PET etc.) sau duc personal sacii menajeri la centrele de colectare care funcționează în fiecare cartier.

Plătești gunoiul înainte de a-l arunca prin achiziția de recipienți: astfel devii responsabil

„Preluarea materialelor reciclabile în zilele desemnate nu costă nimic. Plătești doar sacii, care înseamnă implicit un tarif pe kilogramul de gunoi menajer. Noi suntem patru persoane și consumăm în general două seturi de saci pe lună, care înseamnă 36 de franci, dar sunt familii care consumă doar un set, adică 18 franci”, povestește Magdalena Zoppi. La patru persoane, tariful lunar de salubritate ajunge în Zurich la 187 de lei (1 franc elvețian = 5,2 lei).

În Iași, tariful este de 22 lei/persoană/lună, ceea înseamnă 88 de lei la o familie cu 4 membri. Raportul salariului mediu între România și Elveția este însă de 1 la 4 (800 de euro net față de 3.400 de euro net).
„Tot ce se aruncă în Elveția se tichetează și se plătește pentru reciclare.

Pentru mobilier există timbre speciale, care costă 10 franci bucata și calculul se face la greutatea piesei. Lipești pe mobilier atâtea timbre câte sunt necesare, altfel firma de colectare nu îți ridică produsul.

Pentru deșeurile periculoase există centre private de colectare și în general miercurea toată lumea se ocupă de problema asta, pentru că în Elveția e zi scurtă la serviciu. Toți sunt foarte disciplinați, aruncă pe categorii foarte clar delimitate”, explică ieșeanca din Zurich.

Familiile fac economii prin colectare selectivă

Sistemul elvețian a reușit colectarea selectivă impunând două direcții:

1. Stabilirea unei anumite zile pentru fiecare tip de deșeu, astfel încât nu poți arunca marțea altceva în afară de hârtie-carton, pentru că altfel s-ar remarca imediat că ai scos altă categorie de gunoi în fața ușii.
2. Tarifarea la volumul din sacii pe care îi cumperi, prețul recipienților determinându-te să nu amesteci gunoiul. Plasticul, conservele, cartonul se comprimă, se taie în părți mici pentru a ocupa un volum cât mai mic și pentru a nu plăti mai mulți saci. Fracția umedă din gunoiul menajer se colectează separat.

„Dacă arunci totul corect, vezi că economisești saci, deci plătești mai puțin. O familie de 4 persoane poate face o economie de 5 franci pe săptămână, care nu pare mult, dar într-un an se adună 250 de franci și înseamnă ceva.” – Magdalena Zoppi, cetățean elvețian de origine română

Iașul nu schimbă sistemul: face doar campanii de conștientizare, care n-au efect

Privind comparativ situația, directorul Salubris din Iași spune că sistemul elvețian, de comercializare a sacilor menajeri, ar duce la dublarea tarifului.

„Acum e 22 de lei/persoană taxa de salubritate, unora li se pare mult. Dacă iei o rolă de saci pe săptămână de familie, o să fie 40 de euro tariful lunar”, spune Cătălin Neculau.

El argumentează că, în prezent, ieșenii pot recicla foarte ușor gunoiul menajer: „Se pot debarasa foarte ușor în apropierea locuinței. Fără efort. Și totuși vedem că nu se reacționează, nu crește rata de separare a deșeurilor. Suntem tot la 15%. E o ușoară disperare când vedem acest blocaj”.

Șeful Salubris spune că i-ar conveni să externalizeze serviciul de colectare la domiciliu prin sistemul vânzării de saci menajeri: „Încheiem contract cu o firmă, scap de 60 de casieri, eu percep tariful meu, ce face firma cu clientul final nu mă interesează. Dar tarifele ar crește”. Neculau nu este dispus să preia personal colectarea prin comercializarea de saci pentru că spune că ar fi prea mari cheltuielile logistice: angajați, combustibil.

Timbre lipite pe mobilier
Timbre lipite pe mobilier

Singura strategie a Salubris și Primărie în ultimii 10 ani, de când s-a implementat SMID, a constat în campanii de conștientizare.

„Am avut 163 de acțiuni doar anul trecut. Făcute în mod real, în grădinițe, la școli, la punctele de recoltare. Nu avem rezultate. În mod normal, ar trebui să urmeze faza următoare, cea de sancțiuni. Cine nu reciclează plătește”.

Oricum lucrul acesta deja se întâmplă. Uniunea Europeană penalizează România, iar companiile publice transferă acest cost în tariful perceput populației.

„Deja taxa de salubritate a crescut anul acesta pentru că a fost majorată penalizarea pe tona de deșeuri de la 80 la 160 de lei. Și va mai crește. Singura șansă să scădem prețul gunoiului este să creștem rata de separare, să ajungem la 50%”, concluzionează directorul Salubris.

Citește și: Cât costă să ai o casă fără facturi (II)

Germania are cea mai are rată de selectare a deșeurilor

În 2023, Germania a reciclat 66,1% din deșeurile sale de gunoi. Acest lucru plasează țara pe locul 1 în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea.

Cum a reușit Germania această performanță: cu programe școlare, cu evenimente publice legate de colectarea selectivă, cu tehnologie de sortare de ultimă generație, cu un sistem performant de preluare a PET-urilor.

În plus, autoritățile din Germania au încurajat producerea locală a compostului pentru grădini și agricultură plasând la case pubele speciale pentru depozitarea materialelor organice.

Specialiștii au arătat că este mai eficientă această abordare, astfel că materialul foarte bogat în nutirienți pentru sol a ajuns, în loc de groapa de gunoi, în agricultură. Același sistem este aplicat acum și în alte țări din Europa: Belgia, Olanda, Franța, Cehia.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Iulian Mofteescu
Iulian Mofteescu
Iulian Mofteescu este jurnalist, la Reporter de Iași.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related