Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei aflat în proces cu Agenția Națională de Integritate (ANI). Astfel, a fost confirmată definitiv starea de conflict de interese constatată anterior de Curtea de Apel Timișoara. Decizia magistraților Ionel Barbă, Vasile Bîcu Alexandru-Răzvan și George Popescu pune sub semnul întrebării continuarea mandatului edilului, la peste trei ani de la sesizarea inspectorilor ANI.
Decizia a fost luată de judecătorii Ionel Barbă, Vasile Bîcu Alexandru-Răzvan și George Popescu, complet care, potrivit planificării pe anul 2026, formează componența completului C4 apel.
Astfel, Fritz riscă să piardă mandatul de primar, potrivit hotărârii Curții de Apel Timișoara din 10 februarie. Instanța timișoreană, prin vocea judecătoarei Diana Lăsconi, arătase atunci că, în momentul în care un primar constată că se află într-o situație de conflict de interese, are obligația legală de a nu semna niciun document legat de actul normativ care a generat conflictul și de a nu participa la nicio etapă a procesului decizional, delegarea fiind mecanismul legal prin care se asigură continuitatea activității administrative.
Ce spunea CA Timișoara
Curtea a apreciat că situația în care s-a aflat Dominic Fritz nu poate fi considerată una lipsită de gravitate, în condițiile în care, cu știință, acesta ar fi săvârșit un act decisiv prin care a făcut posibilă adoptarea hotărârii Consiliului Local de aprobare a PUZ-ului întocmit de creditorul său, asigurând astfel finalitatea urmărită de acesta și, implicit, justețea onorariului încasat de societatea de arhitectură a respectivului creditor de la beneficiarul documentației.
Fritz s-a apărat susținând că, contrar afirmațiilor Inspecției de Integritate, posibilitatea delegării atribuțiilor primarului privind inițierea proiectelor de hotărâri nu exista și nu putea fi exercitată în orice condiții, una dintre cerințe fiind ca delegarea să fie expres prevăzută de lege.
Magistrații au respins însă acest argument, reținând că legea nu impune condiția ca folosul material să fie obținut direct, acesta putând fi realizat și indirect, atâta timp cât există o legătură între actul săvârșit de persoana aflată în conflict de interese și câștigul patrimonial obținut. Curtea a mai precizat că, din perspectiva existenței conflictului de interese, nu are relevanță dacă folosul material este mic sau mare, legea nestabilind un prag financiar — orice interes patrimonial, indiferent de valoare, declanșând obligația de abținere. În speță, instanța a constatat că niciun folos material nu s-a produs efectiv în favoarea arhitectului Negrisanu.
Acuzațiile ANI
Cazul are originea în 2023, când inspectorii de integritate l-au declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ, după ce, în 2020, la scurt timp de la alegerea sa ca primar al Timișoarei, a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, înaintat apoi Consiliului Local spre aprobare. Documentația tehnică pentru beneficiarul respectivului PUZ a fost realizată de firma arhitectului Răzvan Negrisanu, consilier local USR, care îi împrumutase lui Fritz suma de 25.000 de lei în campania electorală pentru Primăria Timișoara.
Redăm, în continuare, comunicatul integral al ÎCCJ în care explică decizia.
„Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, domnul Fritz Dominic Samuel Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat. În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara. Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ. Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice. Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”.
(Sursa foto: Dominic Fritz / Facebook)
