Ministrul demis al Justiției, Cătălin Predoiu, a participat la ședința Secției pentru procurori a CSM, unde s-a discutat sesizarea Inspecției Judiciare (IJ) după ce Mihaela Chiriac a cerut strămutarea unui proces în care judecătorul de caz a pus în discuție sesizarea CJUE pe desființarea SIIJ 2. Ședința s-a încheiat cu un balotaj, după ce procurorul general a votat în propria cauză, lucru care poate fi subiectul verificărilor Inspecției Judiciare (IJ). Votul procurorilor va fi reluat vineri.
Predoiu a participat, după mult timp, la o ședință a Secției pentru procurori. Claudiu Sandu a cerut supunerea la vot a calității lui Predoiu de ministru, fiind demis. Asta dacă va putea să mai aibă drept de vot. În replică, Predoiu a arătat că agenda nu i-a permis să participe mai des la ședințele procurorilor din CSM.
El a mai precizat că nu există o lege care să-l împiedice să participe la ședințele Consiliului, chiar dacă face parte dintr-un guvern demis. El a mai zis că, acum două zile, a fost informat că numele lui nu mai apare pe site-ul CSM ca membru al Consiliului. Nu a verificat, dar, dacă e așa, nu este fair-play. Am verificat noi, numele lui nu mai apare ca membru de drept în CSM.
Anterior au mai fost astfel de situații, a mai precizat Predoiu.
Demis și interimar, Predoiu votează
Ministrul Justiției a mai arătat că, din curtoazie, așteaptă la final să vorbească. Procurorul Claudiu Sandu a arătat că actuala procedură se organizează pe legile făcute de Predoiu în 2022. „Consider că ar trebui urmată calea legală, să dăm posibilitatea IJ să facă verificări. Rămân la opinia că un guvern demis nu mai are capacitatea de a vota, mai consider că unii membri ai Secției sunt în incompatibilitate”, cu referire la Cristina Chiriac, a mai spus Sandu.
Cea din urmă a arătat că decizia de strămutare a dosarului de la Craiova a fost luată fără a afecta independența procurorilor din întreaga țară. „Independența vă este respectată și vă va fi respectată”, a spus Chiriac.
Poziția ei este contrară majorității procurorilor, poziție exprimată în februarie 2026, cu ocazia convocării adunărilor generale în vederea consultării procurorilor referitor la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Atunci, majoritatea procurorilor a susținut că este necesară revenirea în competența Direcției Naționale Anticorupție a investigării infracțiunilor de corupție comise de magistrați, apreciind că actuala structură de la Parchetul General „evidențiază disfuncționalități semnificative”.
Nevoia de stabilitate și liniște
Predoiu a continuat și a arătat că a ales să participe la această ședință și că legile din 2022 au fost verificate de Comisia Europeană și certificate prin raportul de țară MCV și Rule of Law, care începe cu un paragraf care stipulează că legile justiției au asigurat independența justiției. Jalonul a fost îndeplinit, primul din PNRR, din decembrie 2022.
Este fundamental ca valoarea de bază a justiției, independența, să fie prezervată în orice context. Alături de această valoare, „vă rog să reflectați la coerența sistemului și la unitatea de acțiune a acestuia și la nevoia de a avea o conducere a MP a cărui putere să nu fie amputată încă de la început”. Sprijinul din partea Secției este esențial pentru conducerea ministerului, a mai susținut Predoiu, în favoarea Mihaelei Chiriac. „Poziția mea este că aceste legi sunt confirmate de standardele europene, confirmate de CE. Valoarea supremă este independența, dar trebuie completată cu un sistem coerent”, a continuat Predoiu.
Poziție oscilantă
Această poziție contrastează cu declarațiile lui din februarie 2024, când susținea că desființarea SIIJ „este una temporară”. „Anul 2022 a marcat adoptarea unei legi importante privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ – n.r.). Aş vrea să spun ceea ce am spus şi atunci – soluţia adoptată, din punctul meu de vedere, este una temporară. A fost dată de o serie de parametri pe care nu îi puteam schimba ca ministru al Justiţiei, respectiv poziţia foarte fermă a CSM cu privire la soluţia ulterioară desfiinţării SIIJ şi presiunea obţinerii încheierii MCV, obiectiv care ne-a deschis o perspectivă în privinţa extinderii spaţiului Schengen”, afirma Predoiu.
„Am spus atunci şi o repet astăzi că eu o văd ca pe o soluţie temporară. Asta rămâne o temă, poate nu pentru anul acesta şi nu pentru DNA, cât pentru Parlament, guvern şi CSM, în perspectivă”.
Sandu a completat că e de acord cu Predoiu cu necesitatea unui procuror general puternic, dar această putere trebuie analizată de IJ. „În ceea ce privește calitatea legilor justiției, ele s-au văzut ieri în Piața Victoriei”, a completat, ironic, Sandu.
Într-un final, la vot, au participat șapte membri – cinci aleși ai Secției și doi membri de drept, procurorul general și ministrul Justiției.
Daniel Horodniceanu a arătat că, aparent, ar exista o divergență între Secția de procurori și procurorul general. A cerut amânare pentru a avea o imagine completă a speței, adică niște acte de la PCA Craiova.
Ulterior, cei șapte au rămas în deliberări. Potrivit surselor PRESShub, amânarea cerută de Horodniceanu nu a întrunit majoritatea necesară și s-a trecut la vot. Astfel, Horodniceanu s-a abținut, iar Predoiu și Chiriac au votat împotriva sesizării IJ. La fel, Mărioara Cătălina Sîntion nu a fost de acord cu sesizarea Inspecției.
S-a ajuns, astfel, la balotaj, iar Chiriac a votat în propria cauză. „Refuzul de a se abține în propria cauză este de Inspecția Judiciară. Sesizarea o poate face oricine”, ne-a declarat un procuror după aflarea rezultatelor. Votul se va relua vineri, de la ora 12.
Procurorii șefi nu mai vor să fie anchetați de DNA
PRESShub a relatat că un complet de la Curtea de Apel Craiova a pus în discuție sesizarea CJUE pe tema desființării SIIJ2, secția care ar trebui să ancheteze magistrați. Astfel, prima întrebare urmărea să stabilească dacă legislația europeană permite ca infracțiunile de corupție presupus comise de judecători și procurori să fie anchetate exclusiv de procurori desemnați de procurorul general, cu avizul Plenului CSM.
După desființarea, în 2022, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, dosarele cu magistrați nu au revenit automat în competența DNA. Legea nr. 49/2022 a creat un mecanism în care cauzele sunt instrumentate de procurori desemnați din cadrul Parchetului General și al parchetelor de pe lângă curțile de apel. Sistemul este denumit informal „SIIJ 2”.
A doua întrebare privea libertatea judecătorului național de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instanța din Craiova voia să afle dacă dreptul european permite ca un judecător să fie recuzat, declarat incompatibil sau îndepărtat din complet pentru că a pus în discuție necesitatea sesizării CJUE ori a decis să trimită întrebări preliminare la Luxemburg. La termenul de vineri, procurorul de ședință a cerut amânarea cauzei, pentru a pune concluzii. Imediat, procurorul general Mihaela Chiriac, numită relativ recent în funcție de președintele Nicușor Dan, a cerut instanței supreme strămutarea dosarului de la Craiova la București pe motiv că judecătoarea cauzei nu este imparțială. Potrivit unor surse judiciare ar fi vorba despre judecătoarea Sorina Marinaș.
În numai câteva ore, instanța condusă de Lia Savonea a admis cererea lui Chiriac, a preluat dosarul de la Craiova, l-a trimis la Curtea de Apel București și a anulat toate actele dispuse de Marinaș.
