Incendiile devastatoare din Spania și Franța ilustrează amenințarea tot mai mare pe care schimbările climatice o reprezintă pentru Europa, au transmis guvernele britanic, spaniol și francez într-o declarație comună publicată în cursul nopții.
În această săptămână, incendiile de vegetație au mistuit zeci de mii de hectare în apropierea Madridului și Bordeaux-ului, au distrus sute de locuințe și au obligat peste 300.000 de persoane să își părăsească locuințele, într-una dintre cele mai ample evacuări provocate de incendii din istoria recentă a Europei.
Citește și: Nuclearelectrica anunță că Unitatea 2 de la Cernavodă va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național
Focare au izbucnit și în alte regiuni ale continentului, inclusiv în Marea Britanie, pe fondul unei secete extinse după cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată în Europa.
Criza climatică este realitate
După întâlnirea de miercuri de la Madrid, ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, și omologul său britanic, Ed Miliband, au descris incendiile devastatoare și valurile de căldură din această vară drept „o consecință a crizei climatice”. Până de curând, Miliband a fost responsabil în guvernul britanic pentru politica de atingere a obiectivului de emisii nete zero.
Potrivit declarației comune, cei doi miniștri au convenit că „incendiile de vegetație din această vară au demonstrat că schimbările climatice reprezintă acum o urgență de securitate națională pentru Europa și amenință modul nostru de viață”.
Într-o declarație separată, Ed Miliband și ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, au afirmat că „incendiile din această vară au demonstrat riscurile pe care schimbările climatice le reprezintă pentru Europa”.
În ambele declarații, miniștrii au cerut intensificarea eforturilor, atât la nivel național, cât și internațional, pentru reducerea emisiilor care contribuie la încălzirea globală și pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Totodată, ei și-au reafirmat angajamentul față de Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice.
„Decarbonizarea, securitatea energetică, protecția mediului și creșterea rezilienței sunt inseparabile de securitatea noastră și de prosperitatea și competitivitatea economiilor noastre”, se arată în declarația comună britanico-spaniolă.
Centrul de criză al UE
Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență (ERCC) al Comisiei Europene este punctul de comandă al mecanismului european de protecție civilă. Pereți acoperiți cu monitoare, telefoane care sună continuu și ofițeri de serviciu urmăresc în timp real evoluția dezastrelor.
Ce face, de fapt, centrul european
ERCC nu este o „brigadă europeană de pompieri” și nu înlocuiește serviciile naționale de urgență. Fiecare stat își gestionează propriile intervenții. Atunci când resursele sunt depășite, țara afectată poate solicita ajutor Bruxelles-ului.
Citește și: Incendiile scapă de sub control în Franța și Spania. UE mobilizează flota rescEU
Centrul transmite apoi cererea către celelalte state membre, coordonează ofertele de sprijin, organizează transportul echipelor și echipamentelor și poate mobiliza aeronave și resurse din rezerva europeană rescEU, finanțată de Uniunea Europeană.
„Nicio solicitare nu rămâne fără răspuns”, a declarat pentru Politico, Borja Miguelez, adjunctul șefului unității. El a precizat însă că acest lucru nu înseamnă întotdeauna că echipamentul cerut există deja într-un depozit al UE.
De multe ori este nevoie de identificarea unei soluții alternative.
Când plasele de pescuit ajung pe frontul din Ucraina
Un exemplu recent ilustrează modul în care funcționează această improvizație.
Autoritatea ucraineană pentru protecție civilă a cerut plase speciale pentru protejarea autospecialelor de pompieri împotriva atacurilor cu drone. Direcția Generală pentru Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare (DG ECHO) nu dispunea de asemenea echipamente.
În schimb, Direcția Generală pentru Pescuit avea confiscate plase folosite la pescuit ilegal în Franța și Italia. Acestea au fost redirecționate către Ucraina.
O echipă restrânsă pentru crize tot mai dese
Centrul funcționează permanent cu doar 24 de ofițeri de serviciu, care lucrează în ture de câte 12 ore. În timpul zilei sunt prezenți minimum trei, iar noaptea cel puțin doi, pentru a asigura supravegherea continuă, a explicat șefa unității, Maria Zuber.
În cazul unor situații de urgență majore, sunt mobilizați și alți angajați din unitatea de aproximativ 60 de persoane.
Comisia Europeană a suplimentat recent numărul posturilor din cadrul DG ECHO, însă experiența nu poate fi dobândită rapid.
„Este nevoie de aproximativ doi ani pentru a pregăti un specialist astfel încât, dacă se produce un cutremur în Turcia în mijlocul nopții, să știe exact ce are de făcut”, a spus Maria Zuber.
Un mecanism construit pentru excepții, folosit acum aproape permanent
De la înființarea sa, în 2001, mecanismul european de protecție civilă a răspuns la peste 860 de solicitări. Dacă inițial era destinat în principal cutremurelor și furtunilor, astăzi intervine și în pandemii, războaie, evacuări și incendii de vegetație tot mai frecvente.
Oficialii europeni spun că sistemul reușește încă să funcționeze datorită flexibilității și creativității echipelor sale. Însă, avertizează aceștia, improvizația are limite atunci când un mecanism conceput pentru situații excepționale este obligat să opereze aproape permanent în regim de criză.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
