Imaginile șocante de la protestele din Franța din weekend alimentează o dispută aprinsă în Europa privind migrația. Liderii Ungariei și Poloniei avertizează că haosul justifică politicile restrictive adoptate de țările lor, relatează Politico.
Migrația este un subiect extrem de sensibil, dar și „darnic” politic pentru Europa, cu atât mai mult cu cât liderii din Franța, Germania și Spania se confruntă cu adversari tot mai puternici din partea dreptei și a extremei drepte.
Revoltele și jafurile ar putea deveni scânteia care le aduce acestora la putere.
Despre ce este vorba?
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a scris pe X că haosul care a cuprins mai multe orașe franceze arată „tuturor de ce Ungaria susține cea mai strictă abordare posibilă în materie de migrație”.
Și președintele american Donald Trump a intervenit în dezbatere, scriind pe Truth Social: „Închideți-vă granițele și preluați controlul, înainte să fie prea târziu!”
Premierul polonez Donald Tusk, deși nu a făcut referire directă la situația din Franța, s-a alăturat curând dezbaterii, apărând propria politică restrictivă în materie de migrație. „Polonia nu va repeta greșelile altor țări europene și nici nu va plăti pentru ele”, a scris el.
Declarațiile liderilor europeni evidențiază diviziunile tot mai profunde în această chestiune în cadrul Consiliului European, în pragul unui an electoral decisiv.
Magyar și Tusk tocmai participaseră la o dezbatere despre migrație la summitul liderilor europeni de săptămâna trecută, de la Bruxelles, pe care un diplomat a descris-o drept „îngrozitoare”.
Doi diplomați europeni, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi despre discuțiile cu ușile închise dintre lideri, au declarat că dezbaterea de vineri privind migrația a fost „înverșunată”, „urâtă”, „foarte directă” și „nedemnă de un cadru precum Consiliul European
Dezbaterea a avut loc după ce Danemarca, Italia și Polonia au încercat să înăsprească semnificativ formulările privind migrația din concluziile summitului UE de săptămâna trecută. Potrivit a trei diplomați, inițiativa a fost susținută de peste o duzină de țări, dar a fost în cele din urmă respinsă după ce Emmanuel Macron, premierul Luxemburgului, Luc Frieden, și premierul spaniol Pedro Sánchez au refuzat să o susțină.
Sub semnul alegerilor prezidențiale
Președintele Emmanuel Macron a făcut duminică un apel la calm, într-un discurs adresat națiunii, și a promis „transparență deplină” în timp ce guvernul său investighează cum manifestațiile de amploare împotriva scumpirii vieții au degenerat în incendieri, jafuri și ciocniri cu poliția.
Violențele au fost însă urmate de o dezbatere politică aprinsă privind responsabilitatea: extrema stângă este acuzată că a amplificat tulburările, iar administrația Macron este criticată pentru că a pierdut controlul asupra situației. În Franța, alegerile prezidențiale sunt programate anul viitor.
Sub semnul alegerilor parțiale pentru Congres
„O nouă intervenție a administrației Trump în viața politică franceză”, titrează postul de televiziune TF1Info într-un reportj realizat cu /AFP, în timp ce cotidianul Le Monde constată că „Trump și Kremlinul își dau mâna ca să condamne haosul migrației și declinul Europei”.
Vicepreședintele american JD Vance a afirmat în cursul nopții trecute că imigrația este responsabilă pentru violențele izbucnite în marja manifestațiilor din Franța și a acuzat opoziția democrată că dorește același „viitor pentru Statele Unite”.
„Progresiștii occidentali au importat lumea a treia în Franța și în alte țări, în numele diversității și al compasiunii. Au neglijat chestiunile fundamentale ale asimilării și compatibilității. Li s-a spus că așa se va termina totul, dar nu au ascultat”, a scris el pe X.
JD Vance face legătura cu alegerile americane
JD Vance, considerat un posibil candidat la alegerile prezidențiale americane din 2028, a făcut legătura cu alegerile de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie, în care Partidul Republican pornește, deocamdată, cu perspective dificile.
„Sper că americanii sunt atenți. Acesta este viitorul pe care parlamentarii democrați îl doresc pentru țara noastră”, a comentat vicepreședintele.
Marți, 6 octombrie, Donald Trump afirmase că „islamul” și „imigrația în masă scăpată de sub control” se află la originea mișcării de protest a elevilor din Franța.
…și convergența cu Kremlinul
„Donald Trump, la fel ca liderii din anturajul Kremlinului, preferă să vadă în manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, de la Paris și din alte orașe franceze dovada „decadenței” unei Europe vinovate că și-a deschis larg granițele pentru migranții veniți din Africa și Orientul Mijlociu. „Iată primul act” al unui presupus „război al civilizațiilor”, proclamă ei la unison”, remarcă Le Monde.
Rareori reacțiile de la Washington și Moscova au fost atât de apropiate, formal dar și pe fond.
SUA, dar și Rusia, aleg să ignore revendicările elevilor și studenților, care au stat la baza actualelor proteste, dar și problema mult mai generală a scumpirii vieții, care li se datorează direct prin războaiele pornite în Iran și Ucraina.
Liderul de la Casa Albă interpretează furia francezilor ca provenind exclusiv de la „persoane [imigrate], venite dintr-o lume complet diferită”, scrie el.
Este vorba despre „persoane animate de ură”, gata să distrugă „această țară cândva atât de măreață”, continuă Trump. „Ceea ce se întâmplă în Franța nu este altceva decât imigrație în masă scăpată de sub control. Nu este vorba despre școli, ci despre islam, care vrea să pună stăpânire pe o țară cândva măreață!”, a scris președintele republican pe platforma sa Truth Social.
Teză reluată la Moscova: presa apropiată Kremlinului și mai mulți oficiali de la Moscova au folosit violențele din Franța pentru a susține că Europa se confruntă cu un declin politic și social, provocat de politicile privind migrația, energia și relația cu Rusia. În paralel, Kremlinul a respins acuzațiile că ar fi implicat în organizarea tulburărilor.
„Occidentul s-a prăbușit din cauza incapacității sale de a discuta și de a-și corecta greșelile cu consecințe grave în materie de migrație, energie și declanșare a războaielor”, comenta pe rețeaua X, Kirill Dmitriev, care conduce și Fondul Rus de Investiții Directe.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
