Noi ciocniri au izbucnit duminică la Paris, la o zi după ce Franța a fost scena unora din cele mai violente proteste din ultimii ani, soldate cu moartea unui manifestant, peste 2.000 de arestări și magazine jefuite sau avariate în întreaga țară, relatează AFP și Reuters. În multe orașe, au degenerat în revolte.
Din manifestații împotriva subfinanțării educației, ele s-au exitns și generalizat la proteste împotriva scumpirii vieții, a prețurilor în continuă creștere.
În multe orașe, au degenerat în revolte: o primărie a fost incendiată, magazine au fost devastate, iar clădiri au fost acoperite cu graffiti, în timp ce grupuri violente s-au confruntat cu poliția. Peste 600 de polițiști au fost răniți, a informat Ministerul de Interne.
Duminică după-amiază, poliția a folosit din nou gaze lacrimogene împotriva manifestanților din Place de la République, din centrul Parisului, iar mai multe biciclete au fost incendiate, semn că tensiunile nu se risipiseră complet în capitală.
Peste jumătate de milion de persoane au participat sâmbătă la marșuri organizate în zeci de orașe.
Protestele au marcat unirea unei mișcări studențești care durează de o lună cu nemulțumirea socială mai largă provocată de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice.
Violențele de sâmbătă au scos la iveală furia profundă față de Emmanuel Macron, care va părăsi funcția în 2027, după un deceniu la putere marcat tot mai mult de nemulțumiri sociale, o economie slabă și o datorie publică în creștere accelerată.
Guvernul a pus violențele pe seama grupărilor de extremă stângă și a altor grupuri radicale de stânga, precum și a infractorilor, acuzați de valul de jafuri.
Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella, a declarat că Franța a fost „umilită” și i-a cerut lui Macron să demisioneze.
„Plătim acum prețul unor decenii de toleranță excesivă, al pierderii autorității și al dezarmării morale, psihologice și materiale a forțelor noastre de ordine”, a spus el în timpul unei vizite la o secție de poliție din Paris.
Alegeri prezidențiale anul viitor
Tulburările sporesc presiunea asupra președintelui Macron și a guvernului său înaintea alegerilor prezidențiale programate anul viitor. Premierul Sébastien Lecornu a pus violențele pe seama extremei stângi și a infractorilor.
Ministrul Economiei, Roland Lescure, a promis duminică sprijin pentru proprietarii de afaceri care au suferit pierderi. „Cei care distrug vor plăti, vor repara pagubele și vor răspunde pentru intenția lor de a provoca haos”, a declarat el într-un comunicat.
Primarul orașului Bordeaux, Thomas Cazenave, a afirmat că până la 100 de magazine au fost jefuite în orașul său, în timp ce primarul Marsiliei, Benoît Payan, a anunțat un ajutor financiar de urgență pentru firmele afectate de violențe.
Directorul general al retailerului francez Carrefour, Alexandre Bompard, a declarat postului BFMTV că 50 dintre magazinele companiei au fost avariate, dintre care 20 au fost jefuite. Pierderile provocate de distrugeri se ridică la zeci de milioane de euro.
Protestele au început luna trecută, din cauza condițiilor din școli și a lipsei profesorilor în cartierele muncitorești de la periferia orașelor. Ulterior, mișcarea s-a extins, devenind o contestare a inegalităților, a reducerilor cheltuielilor publice și a creșterii costului vieții.
Protestele se extind în Italia și Portugalia
Protestele violente care au zguduit Spania și Franța în ultimele săptămâni s-au extins și în Italia și Portugalia. La Milano, manifestanți violenți s-au confruntat cu poliția și au incendiat obiecte, în timp ce la Lisabona a fost instalată în weekend o tabără de corturi, relatează The Guardian.
Un marș organizat sâmbătă în centrul orașului Milano împotriva creșterii costului vieții a început pașnic, dar s-a încheiat cu violențe. Manifestanți cu fețele acoperite au aruncat cu pietre, bucăți de pavaj și alte obiecte în polițiști și au incendiat baricade improvizate din mese de bar.
Poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.
Cel puțin doi polițiști au fost răniți, iar aproximativ 50 de manifestanți, mulți dintre ei minori, au fost reținuți, a relatat agenția de presă LaPresse.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că dreptul la protest trebuie respectat, dar că „incendierea orașelor noastre nu este acceptabilă”. Într-o postare pe rețelele sociale, ea a spus că „huliganii” au profitat de manifestații „pentru a provoca haos, a-i ataca pe cei responsabili de asigurarea securității și a ține orașe întregi ostatice”.
Primarul de centru-stânga al orașului Milano, Giuseppe Sala, a declarat că, deși „motivele protestelor sunt de înțeles, violențele împotriva forțelor de ordine și distrugerile grave provocate orașului nu pot fi justificate”.
La Lisabona, protestatarii au instalat o tabără de corturi, asemănătoare celei amenajate la Madrid în urmă cu trei săptămâni, cerând măsuri pentru combaterea crizei locuințelor și a creșterii costului vieții.
„Categoria socială din Portugalia care plătește impozite și ține această țară în funcțiune este atacată și își pierde drepturile, în special dreptul la locuință”, a declarat Elena Costa, o asistentă socială în vârstă de 46 de ani. „De aceea suntem aici, împreună, ca să explicăm că suntem sufocați.”
Tabăra instalată sâmbătă la Lisabona a amplificat o mișcare de protest față de costul locuințelor începută în orașul Porto, în nordul țării, unde fuseseră deja ridicate zeci de corturi.
Potrivit datelor oficiale, prețurile locuințelor din Portugalia au crescut cu 124% între 2015 și 2024, aproximativ de două ori mai rapid decât media Uniunii Europene. Efectele sunt deosebit de puternice asupra tinerilor și a locuitorilor Lisabonei. Aproximativ un sfert din populația Portugaliei, de peste 11 milioane de oameni, trăiește în zona metropolitană a capitalei.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
