INTERVIU cu directoarea Ziarului de Gardă de la Chișinău, Alina Radu: „E pur și simplu de parcă ar sta cineva în iad și ar râde de acest petec de pământ”

Data:

Societatea din Republica Moldova a dat dovadă de o coeziune fără precedent în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Totuși, subiectul a fost unul intens speculat de unele forțe politice de la Chişinău, care continuă să facă jocul Moscovei, iar impactul considerabil pe care încă le mai au zvonurile false și dezinformarea este o consecință directă a faptului că spațiul informațional al Republicii Moldova este de decenii controlat de sursele de informare din Federaţia Rusă.

Autoritățile de la Chişinău din ultimii 30 de ani fie au făcut deschis jocul Moscovei, fie s-au erijat în falși apărători al libertății de exprimare, în paralel profitând financiar de pe urma retransmiterii posturilor de televiziune rusești în Republica Moldova”, spune Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea mai mare publicație din Republica Moldova, specializată pe investigații. „Acum, ne mirăm de faptul că dacă mergem într-un sat din Republica Moldova, aflăm că cel mai cunoscut și popular politician este Vladimir Putin. Este o consecință directă a propagandei rusești prezente masiv de la proclamarea independenței în spațiul informațional al Republicii Moldova”, consideră jurnalista.

Alina Radu mai atrage atenția asupra faptului că Republica Moldova, care și așa statistic era cea mai săracă țară din Europa, pare să fie acum în epicentrul tuturor crizelor.

Un stat sfâșiat de corupție, peste care a venit criza de sănătate legată de pandemie, după care criza energetică. După ce anul trecut puterea a fost schimbată, nu s-au pornit bine reformele și a venit războiul, valul de refugiați din Ucraina care depășește capacitățile Republicii Moldova, după care și valul de scumpiri… E pur și simplu de parcă ar sta cineva în iad și ar râde de acest petec de pământ și de autoritățile lui”, spune Alina Radu.

Directoarea Ziarului de Gardă subliniază că în actualele condiții, doar coeziunea internă din societate poate genera soluții: „Nu ne este nimeni dator cu nimic. Cetățenii trebuie să se consolideze aici, pe interior, forțele politice trebuie să se consolideze – și opoziția, și partidul de guvernare. Fiecare trebuie se facă ce este mai bine pentru stat și pentru comunitatea din care face parte. Și doar în aceste condiții – de consolidare, de transparență și de bună guvernare – s-ar putea conecta și partenerii din exterior să ne ajute”.

PressHUB: Cum ați descrie situația din Republica Moldova în aceste două săptămâni, după ce Rusia a declanșat războiul în Ucraina?

Alina Radu: Noi, în Republica Moldova ne consideram stat pro-european, în care majoritatea cetățenilor au fie cetățenia României, fie un pașaport moldovenesc care permite călătoria în orice stat european. Un stat cu o guvernare pro-europeană, un stat în care, da, există o regiune separatistă, dar chiar și acolo, din unele informații pe care le-am văzut, vreo 90 la sută dintre locuitori au pașapoarte moldovenești sau chiar românești și, deci, regim fără de vize cu UE.

Și iată că din acest stat pro-european ne-am pomenit într-o bună zi că suntem stat vecin cu un război. Și cu întrebarea principală – facem sau nu facem față unei eventuale lupte care s-ar putea da și în Republica Moldova, sau la Chişinău.

Acest lucru ne-a dat peste cap pe toți, pentru că și așa era dificil în Moldova, fiind cel mai sărac stat din Europa. Aici am avut câteva valuri de migrație – oamenii au plecat din cauza sărăciei, au plecat din cauza incertitudinilor pe timpul guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin, au plecat din cauza violențelor polițienești pe timpul oligarhului Vlad Plahotniuc, au plecat pentru că nu se vedea schimbarea…

Și iată că în sfârșit parcă-parcă s-a produs o schimbare pro-europeană, s-a început democratizarea și iată că ne-am trezit cu toții că tot acest efort este practic egalat cu zero și de fapt vine un război. Și acum din nou mulți oameni pleacă, pentru că nu se știe ce capacitate de apărare are Republica Moldova. Pe lângă că faptul că nu era foarte clar ce capacitate de dezvoltare economică sau de reforme anticorupție avea. Deci, ceea ce s-a întâmplat ne-a dat clar peste cap.

PressHUB: În privința capacității de apărare, din câte știu, experții spun că aceasta cam tinde către zero…

Alina Radu: Eu nu vreau să vin cu mesaje de disperare și să transmit și cetățenilor acest mesaj. Pentru că noi suntem conștienți că nu avem o armată prea performantă. Dar dacă stau să-mi amintesc, atunci când a început războiul ruso-moldovenesc din regiunea transnistreană, în 1992, Republica Moldova nu avea armată deloc, armata națională nici nu fusese încă creată. Și cetățenii au luptat și au făcut față.

Așa că acum nu cred că este cazul să stăm să ne gândim dacă avem sau nu armată. Mai bine stăm să ne gândim ce putem face în aceste condiții dificile, ce putem face pentru a nu ajunge în război, iar dacă ajungem – ce putem face ca să ajutăm, să contribuim la menținerea unei situații cât mai stabile. Trebuie să fim implicați civic.

PressHUB: Criza refugiaților este un fenomen absolut nou pentru Republica Moldova, la care țara a trebuit să se adapteze în zile sau chiar ore. Valul de refugiați a ajuns la 4 la sută din populația țării. Cum a făcut față guvernarea, pe de o parte, și partidele de opoziție, care sunt și ele parte din societate, dar și societatea propriu-zisă?

Alina Radu: Eu am avut puține momente de mândrie în viața, ca cetățean al Republicii Moldova și acum, deși este o perioadă foarte dificilă și tristă chiar, sunt tare mândră de modul în care Republica Moldova a reușit să gestioneze acest flux enorm de refugiați.

Da, este o mare tragedie pentru fiecare refugiat. Dar trebuie să recunoaștem că nu am văzut refugiați rămași în stradă sau care să stea în gară. Adică fiecare dintre ei a primit un loc de dormit, un ceai cald, o masă caldă, o haină și strictul necesar. Și o mare mândrie a fost să aflu că două treimi din acești refugiați au fost de fapt cazați în casele oamenilor. Deci, nu doar că Guvernul s-a organizat, dar de fapt oamenii au fost cei mai organizați – cetățenii de rând, voluntarii care au decis să-și deschidă ușile, să-și pună la dispoziția casa și mașina ca să ajute, să iasă din zona de confort și din puținul pe care îl au să se împartă cu alții.

Acest lucru mi-a dat un mare grad de optimism că suntem totuși pe calea cea dreaptă.

PressHUB: Cum ați califica partidelor de opoziție, din perspectiva gestionării crizei și a implicării întregii societăți?

Alina Radu: Opoziția, în sensul clasic, ar trebui să însemne o forță politică care monitorizează actul guvernării și care critică erorile, greșelile guvernării sau arată acțiunile care pot fi realizate mai bine.

În Republica Moldova opoziția, în particular cea pro-rusă, mai degrabă îndeplinește în continuare ordinele Moscovei. Această opoziție pro-rusă din păcate s-a raliat cu o grupare de trolli care au tot distribuit falsuri și amenințări false. Pornind de la faptul că refugiații au venit ca să ne fure mâncarea și să se scalde în piscine pe gratis și să râdă de noi. Adică ei nu au venit pentru că sunt chinuiți și fug de război, ci au venit să se distreze. Și sunt foarte tristă că unii politicieni de la noi au preluat aceste narative ale Kremlinului. Și chiar și unii politicieni din România le-au preluat – e foarte trist, e descalificant.

PressHUB: De ce credeți că anumite forțe politice s-au aliniat la acest discurs?

Alina Radu: Noi am făcut câteva verificări, de unde vin aceste mesaje. Și am fost tare surprinsă că după ce aceste mesaje sunt postate pe Youtube, acestea sunt, toate, culese și distribuite la greu de televiziunile rusești și de mass media din Rusia, cu titluri foarte manipulatorii. Titluri de felul: „Ucrainenii s-au dus în Republica Moldova să mănânce pe gratis”, „Ucrainenii s-au dis să se distreze, să se scaldă în piscine” și așa mai departe. Am găsit aceste titluri distribuite de pagini web de la Moscova până în Orientul îndepărtat, până la Kamciatka, până la Sahalin.

Deci este evident că la mijloc este o directivă a Moscovei, care pe lângă războiul convențional declanșat în Ucraina, iată că a pornit în paralel și acest război informațional. Moscova vrea să convingă restul lumii că ucrainenii nu fug de război, dar sunt niște capricioși care nu știu ce vor de la viață.

Pe zona Republicii Moldova încercările de dezinformare țin în special de faptul că ucrainenii au trecut hotarul să se distreze. Și exact pe asta încearcă să se pună accent și în România. E foarte-foarte trist că Moscova încă reușește să dezinformeze în țări atât de îndepărtate.


Citește și: „Idiotul util îți vorbeşte de pace, dar pacea înseamnă să acceptăm că a învins Putin”


PressHUB: Am văzut că Ziarul de Gardă a făcut mai multe materiale de fact-checking, dezavuând mai multe dezinformări lansate în spațiul public. Cât de amplu a fost fenomenul în această perioadă? Și care au fost principalele dezinformări lansate în sațiul public?

Alina Radu: Dezinformările nu te anunță când vin, nu ai cum să fii pregătit. Ele vin și abia după ce verifici îți dai seama că informațiile nu sunt adevărate. Vă spuneam că falsurile lansate la Chişinău le-am găsit apoi circulând de la Moscova la Habarovsk, adică pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse.

Una din teze este că „ucrainenii nu fug de război, pentru că nu au război”, că „Europa și NATO vor atrage și Moldova într-un conflict”, că „Moldova va fi imediat ocupată” – tot ce poate să semene frici, discurs de ură și să inducă ideea că rușii sunt atât de puternici încât mai bine să nu opui rezistență, dar să accepți că ei vor veni și te vor face fericit așa cum știu ei.

PressHUB: Unul dintre momentele foarte importante ale acestei perioade a fost semnarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE. Imediat, pe rețelele de socializare au apărut mai multe interpretări. Unii spuneau să este un moment istoric și o fereastră de oportunități pentru Republica Moldova, alții spuneau că este o modalitate de a „zădărî ursul” și că în felul acesta ne expunem pericolului de a atrage supărarea Rusiei.

Alina Radu: Eu sunt categoric împotriva ideii că astfel „zădărâm ursul”. Orice stat se gândește și decide cum este mai bine să se dezvolte, pentru el și pentru cetățeni lui. Și nu trebuie să se gândească dacă „zădără sau nu ursul”.

Republica Moldova are suficiente probleme. Atâta timp cât a fost în URSS nu și le-a rezolvat, după destrămarea URSS nu și le-a rezolvat… E un ciot de țară, de stat care trebuie să-și rezolve problemele și nu trebuie mereu să se gândească ce ar putea spune „ursul din pădurea vecină”.

Dar nici nu sunt adepta aplauzelor frenetice și a ideii că am depus cerere de aderare și gata, ne culcăm și dormim fericiți și visăm râuri de lapte cu maluri de miere.

Depunerea cererii de aderare la UE înseamnă doar începutul unei mari perioade de muncă asiduă.

Moldova are probleme cu corupția, cu justiția, cu reformele. Până nu vor fi rezolvate aceste lucruri, UE nu va deschide ușa. Noi doar am lăsat în cutia ei poștală această cerere. Mai este o cale lungă de parcurs.

PressHUB: În ceea ce privește perspectivele, care credeți că va fi impactul acestui război asupra stărilor de spirit din Republica Moldova? Susținătorii „lumii ruse” au văzut și ei mulți refugiați ucraineni, lacrimi, durere, orașe ucrainene distruse. Vor mai fi ei la fel de fervenți în a susține partidele pro-ruse?

Alina Radu: Cei care au văzut și cei care au fost informați corect și au avut alternative de informare și surse suficiente desigur că nu au cum să rămână pe vechile poziții – ei vor vedea și vor înțelege. Dar oamenii care au fost spălați pe creier ani în șir și nu au avut alternative de informare ar putea să fie o problemă pentru societate, pentru că vor continua să rămână sub influența propagandei ruse.

PressHUB: Ați spus că informarea este factorul-cheie. Cum vă explicați faptul că în Republica Moldova încă mai avem televiziuni rusești care emit liber?

Alina Radu: Nu mi-am putut explica timp de 30 de ani de ce într-un stat independent ziarul cu cel mai mare tiraj era un ziar scris la Moscova, televiziunile cu cea mai mare arie de acoperire veneau de la Moscova, posturile de radio cu cea mai mare arie de acoperire veneau de la Moscova. Deci, ce vrem noi?

Și apoi ne întrebăm de ce ne ducem în unele sate și acolo cel mai popular politician este Vladimir Putin? Pentru că oamenii pe el îl văd la televizor. E o mare problemă și toate guvernele care au fost până acum fie ca au fost obediente Moscovei, fie s-au erijat în mari apărători ai libertății de expresie. Dar de fapt cea mai mare crimă pe care au comis-o guvernările a fost că au avut beneficii materiale din retransmiterea acestor posturi. Au beneficiat financiar și au sacrificat „sănătatea informațională” a cetățenilor.

PressHUB: Unde este linia de demarcare dintre democrație și libertate de expresie, pe de o parte, și securitatea informațională, de partea cealaltă?

Alina Radu: Dezinformarea nu trebuie să aibă drept egal cu informarea. Există criterii clare – ce însemnă instituție mass media liberă și ce însemnă instituție media controlată politic sau controlată de alt stat, în special atunci când este vorba despre un stat cleptocrat și criminal.

Deci, orice stat normal nu trebuie să admită pe teritoriul său media controlată de un stat criminal. Aici e linia de demarcare. Un stat care nu respectă drepturile omului nu are ce căuta în casa ta cu sursele lui de informare.

PressHUB: În dimineața zilei de 24 februarie, când v-ați trezit și ați citit că a început războiul, v-ați gândit și la Transnistria?

Alina Radu: În fiecare zi mă gândesc la Transnistria. De multă vreme am făcut tare multe tentative să comunicăm cu jurnaliștii de acolo, cu ONG-urile de acolo. Am încercat să avem un corespondent al Ziarului de Gardă acolo. Nu a funcționat niciodată, pentru că ei nu s-au putut simți liberi să lucreze ca jurnaliști acolo. Și, desigur, când o zonă este atât de opacă și are și armament, primul gând a fost la pericolul care poate veni de acolo.

În dimineața aceea, dacă ne amintim bine, tot Facebook-ul era plin de mesaje alarmate că se aud bubuituri și explozii. Normal, primul gând era că bubuie în regiunea transnistreană. Deci, da, m-am gândit cu multă îngrijorare.

Eu cred că Tiraspolul a fost foarte silențios în această perioadă și nu s-a implicat militar din două considerente. El vorbește atunci când i se dă voie de la Moscova. În al doilea rând, trebuie să ținem cont că majoritatea conducerii de acolo sunt oameni de pe loc, care trăiesc acolo, care au pașapoarte cu regim fără de vize, care au businessuri prin Europa și care vor să călătorească și să se bucure de libertăți, de rând cu toată lumea liberă. Atunci când ei vor primi vreo comandă de la Moscova desigur că o vor executa. Dar ar prefera să fie totul bine și să fie și ei fericiți.

Noi trebuie să recunoaștem că ceea ce se întâmplă acum este în primul rând un război de apărare a Ucrainei, dar este și un război de apărare a Republicii Moldova. Pentru că nici Republica Moldova nu este membru NATO și UE și nu are cine să ne apere. Cum se apără Ucraina cam de una singură, tot așa va fi cazul și la noi. Evident că sperăm că nu se va ajunge la asta.


Citește și: Expert militar ucrainean: „Ucrainenii rezistă în Sud, dar dacă rușii vor ocupa Odesa, în câteva zile vor ocupa Republica Moldova și Transnistria”


PressHUB: Cum va putea face față Republica Moldova acestor noi provocări? Cel mai sărac stat din Europa, cu o puternică criză economică, criză energetică, acum criza refugiaților? Cum ieșim din asta? În ce măsură mizăm pe sprijinul partenerilor occidentali și care este partea pe care trebuie să o facem noi singuri?

Alina Radu: Nu ne este dator nimeni. Republica Moldova pare acum epicentrul tuturor crizelor, care vin una peste alta. Un stat sfâșiat de corupție, peste care a venit criza de sănătate, pandemia, după care criza energetică și nu s-au pornit bine reformele și a venit războiul, după care a venit și valul de scumpiri… E pur și simplu de parcă ar sta cineva în iad și ar râde de acest petec de pământ și de autoritățile lui.

Dar nu este nimeni dator cu nimic. Cetățenii trebuie să se consolideze aici, pe interior, forțele politice trebuie să se consolideze – și opoziția, și partidul de guvernare. Trebuie să se consolideze toți și să facă ce este mai bine pentru stat și pentru comunitatea din care fac parte. Și doar în aceste condiții de consolidare și de transparență și de bună guvernare s-ar putea conecta și partenerii din exterior să ajute.

Dar trebuie să fim conștienți că această criză nu e doar în Moldova. În Ucraina criza este și mai mare și în Europa oamenii care au trăit toată viața în confort s-au pomenit că au și ei prețuri mai mari și mai au și valul de migranți. Deci, s-ar putea să nu fie toți gata imediat să sară în ajutorul Moldovei. Și de aceea trebuie să fim conștienți și să ne facem noi singuri cât mai multe bine.

Adică să-i ajutăm pe cei care sunt în dificultate, și mă refer nu doar la refugiați. Eu de exemplu cu familia mea susținem pensionari și mai mulți bătrâni ajunși la nevoie. Cei care pot, să vină în ajutorul celor care au ajuns la limita sărăciei. Trebuie să depunem efort fiecare să explicăm lucrurile, să explicăm aceste crize – nici războiul, nici creșterea prețurilor, nici dispariția sării nu sunt inventate acum și doar în Republica Moldova.

Deci, trebuie să comunicăm foarte bine, dar și să întindem și o mână de ajutor.

PressHUB: Ce poate face România în actuala situație?

Alina Radu: România trebuie să fie și de fapt este solidară cu noi în recepționarea fluxurilor de migranți. Dar și dacă, Doamne ferește, se face mai dificilă situația de securitate în Republica Moldova, trebuie să fie gata să mai primească refugiați.

Dacă este deconectată Republica Moldova de la sursele tradiționale de energie, România trebuie să contribuie, să ajute, să vândă, să ofere ajutor pentru soluționarea problemei energetice.

În ceea ce privește soluțiile de securitate pentru Republica Moldova, nu-mi fac iluzii că cineva va sări să ne apere riscând implicarea NATO într-un conflict cu Rusia. Unirea nu o poate rezolva nici cetățeanul de rând, nici autoritățile. Dar dacă se va realiza, va fi foarte bine.


Sursa foto: Facebook – Alina Radu, „Ziarul de Gardă”


Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.

spot_imgspot_img
Lina Grau
Lina Grau
Lina Grâu este jurnalist independent. Activează în Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related