Un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților și aflat acum în procedură de urgență la Senat vrea să extindă atribuțiile statului în spațiul digital și să alinieze legislația la standardele CEDO, după condamnări repetate ale României. În forma actuală, însă, mai mulți experți în drept și protecția datelor avertizează că textul este neclar și ridică probleme de control democratic și de protecție a vieții private, arată o investigație Snoop.
Aflat în procedură de urgență la Senat, proiectul de lege răspunde la „evoluțiile climatului de securitate european și euroatlantic, în special în ceea ce privește problematica teroristă, migrația ilegală în special din zone cu potențial terorist, amenințările hibride și cibernetice”, potrivit expunerii de motive.
Anul trecut, Snoop a solicitat informații de la SRI cu privire la cazul studentului tunisian acuzat de terorism și ulterior expulzat din România, dar și detalii despre procedurile autorităților în cazul migranților din România suspectați de terorism. SRI a răspuns doar că, în situațiile în care deține informații despre faptul că cetățeni străini prezenți în România constituie riscuri la adresa securității naționale informează „instituțiile abilitate”. Nu a detaliat procedura, precizând că „activitatea specifică de informații, precum și datele referitoare la amenințările la adresa securității naționale sunt exceptate” de la legea privind liberul acces la informațiile de interes public.
Documentul vorbește despre „încorporarea progresului tehnologic în demersurile operaţionale”, dar nu precizează ce noi instrumente ar adăuga în arsenalul serviciilor de informații.
Unul dintre obiectivele legii este, conform expunerii de motive, „instituirea unor garanţii ferme privind respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, cu asigurarea unui echilibru just şi echitabil între nevoia de securitate şi necesitatea protejării vieţii private (…) și reputaţiei persoanei”, în contextul „utilizării pe scară largă a tehnologiei informației în activitatea de informaţii şi contrainformații”.
Principalele prevederi ale proiectului legislativ:
1. Proiectul abilitează autoritățile cu atribuții în securitatea națională (SRI, SIE, SPP, MAPN, MAI, Ministerul Justiției – prin structuri interne specializate) să creeze, dezvolte, administreze și să utilizeze aplicații și baze de date, sisteme informatice și de comunicații, precum și aplicații și alte resurse în mediul online, în condițiile legii.
2. Pentru asigurarea securității naționale, serviciile vor putea prelucra prin mijloace automate (adică inteligență artificială, potrivit specialiștilor consultați de Snoop) sau neautomate date cu caracter personal.
3. Introduce obligația ca serviciile să verifice la maximum 5 ani dacă mai este necesară stocarea datelor, precum și obligația să șteargă datele pe care le dețin dacă constată că acestea „nu au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității naționale a României”.
4. Controlul acestor activități s-ar face prin comisiile parlamentare permanente. Dacă o persoană își consideră drepturile încălcate de felul în care au acționat structurile de informație, se poate adresa comisiei de control dedicate. În acest caz, comisia parlamentară va solicita autorității respective (de exemplu, SRI) un punct de vedere. Serviciul de informații va răspunde comisiei, însă fără a oferi informații despre: „sursele de informare, metodele și mijloacele folosite” sau „acțiunile, operațiunile sau activitățile operative”.
Citește investigația integrală în Snoop.ro
Citește și: Bolojan în creștere netă, Nicușor Dan în picaj pe Facebook
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pexels.com)
