Justiția captivă: cronica unei derive instituționale între politică, complicități și pierderea echilibrului constituțional

Data:

În ultima săptămână, capul de afiș al scenei publice a fost ținut de convulsiile din justiție.

Dar nu s–a ajuns aici dintr–o dată.

Un pic de istorie

Până în 1947 puterea judecătorească la noi, ca și întreaga panoramă instituțională erau copiate în mare măsură de la francezi.

După 1947, lumina a venit de la Răsărit.

Legislația și justiția au fost deformate de modelul sovietic.

Influența sovietică a fost covârșitoare în domeniul dreptului public, mai puțin al dreptului privat.

Exemple sunt organizarea Procuraturii Generale, competențele instanțelor militare și introducerea asesorilor populari în procesele penale

După 1989, prima modificare importantă a venit în 1992.

A fost reluată parțial tradiția franceză.

S-au reintrodus curțile de apel, iar mandatele de arestare au început să fie de competența judecătorilor.

Până atunci erau de competența procurorilor.

Acest aspect este unul dintre rădăcinile rivalității sau concurenței dintre judecători și procurori.

Prima dată pensiile speciale pentru magistrați au fost introduse la inițiativa lui Valeriu Stoica (PNL), ministru al Justiție în perioada 1996 – 2000.

Ulterior acesta și–a recunoscut greșeala. Este printre puținii care au făcut acest lucru.

Perioada 2000 – 2004 au marcat expansiunea agresivă a corupției și influenței politice în sistemul judecătoresc.

Artizanii au fost fostul premier Adrian Năstase și fosta ministră a Justiției Rodica Stănoiu.

Perioada celor 2 mandate ale lui Traian Băsescu (2004 – 2014) reprezintă primele măsuri de reformare reală a justiției, nu numai prin reconfigurarea instanțelor și parchetelor, cât și prin promovarea unor persoane competente și oneste la conducerea marilor parchete în special (Parchetul General, DNA și DIICOT).

Primii ani ai perioadei Johannis au fost relativ neutri

Dar noul președinte și–a arătat duplicitatea atunci când a sacrificat-o pe Laura Kovesi.

Fie nu a avut nivelul de inteligență necesar, fie a fost sfătuit prost, fie amândouă.

Tot în aceeași perioadă adoptarea noilor coduri penal și de procedură penală au reprezentat un mare pas înapoi.

A fost rezultatul cârdășiei între Viorel Hrebenciuc (PSD) și Florin Iordache (PSD, fost ministru al Justiției), pe de o parte, și Alina Gorghiu (PNL, fost ministru al Justiției) și Cătălin Predoiu (PNL, fost ministru la Justiției), pe cealaltă parte.

Urmașul lui Florin Iordache la cârma Ministerului Justiției, Tudorel Toader, a bulversat și el sistemul prin faptul că s–a permis pensionarea după 25 de ani de activitate.

Mulți judecători și procurori care s–au pensionat în acea perioadă au invocat ca motiv al pensionării volumul foarte mare de activitate, influența politicului și schimbările frecvente ale legislației.

Responsabilități

De cele mai multe ori se trece cu vederea un fapt foarte important.

Începând cu 2017, sunt doi mari artizani ai actualei stări de lucruri, Klaus Johannis și Cătălin Predoiu.

Fostul președinte are măcar scuza că nu se pricepea la domeniu.

Domnul Predoiu nu are această scuză.

El este, de fapt, autorul legilor din domeniul justiției, care i-au dat toată puterea Liei Savonea.

Între 2020 – 2023 toți șefii de parchete, adjuncții și șefii de secție tot de el au fost numiți.

În această perioadă de 3 ani a plouat cu numiri controversate, inclusiv actualii șefi ai Procuraturii pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Direcția Națională Anticorupție (DNA).

După condamnarea lui Liviu Dragnea (PSD) este liniște.

În ultima perioadă toți marii infractori sunt mângâiați pe creștet de ICCJ.

Toate aceste efecte negative au fost amplificate de Curtea Constituțională, mai ales prin deciziile referitoare la prescripția răspunderii penale și cele referitoare la aplicarea dreptului european în raport cu dreptul național.

Acum, dacă ne ghidăm după ce s–a întâmplat la conferința de presă de joi, 11 decembrie, a Curții de Apel București și la cele peste 800 de semnături ale magistraților din țară, este clar că există o ruptură între masa magistraților și șefii marilor instanțe, mai ales Curtea de Apel București și ÎCCJ.

Așteptări de la președintele Nicușor Dan

Președintele ar trebui să ia atitudine concretă în această privință, nu cum a făcut cu numirea șefilor serviciilor secrete.

Cel mai important lucru este schimbarea președintei ÎCCJ, precum și a șefilor DNA și PÎCCJ.

Probabil va fi greu sau imposibil, dar președintele are datoria de a încerca chiar dacă se supără unii.

Totuși a fost ales președintele tuturor românilor.

Și premierul Ilie Bolojan a promis adoptarea unor măsuri. Cred că prima măsură pe care ar trebui să o ia este demiterea domnului Cătălin Predoiu.

Nici ca ministru de Interne nu putem spune că are rezultate.

Un exemplu foarte concludent este eșecul în capturarea ucigașului singuratic din județul Mureș.

Domnul ministru de Interne este din același oraș cu Marcel Ciolacu și cu un înalt responsabil al ministerului despre care se spune că este adevăratul ministru, așa cum a fost și în timpul lui Lucian Bode.

În acest context să ne gândim și cum a fost repartizat aleator dosarul de plagiat al lui Nicolae Ciucă (PNL).

Dar domnul Predoiu era văzut de domnul președinte ca un posibil prim-ministru.

Iar dacă Ciprian Ciucu (PNL) nu ar fi câștigat Primăria Bucureștiului, era foarte probabilă debarcarea lui Ilie Bolojan din fruntea PNL și a Guvernului și înlocuirea lui cu domnul Predoiu.

Ca avocat a avut destui clienți sulfuroși, domnia sa e ca apa sfințită, nu face nici bine, nici rău.

Cea mai important problemă în contextul actual este că ICCJ și Curtea Constituțională practic răstoarnă echilibrul constituțional, impunându-și discreționar voința executivului și legislativului.

Dar, probabil, protestele și convulsiile din această săptămână sunt parte a unei panorame mai largi.


”Justiţia ne porunceşte să avem îngăduinţă faţă de toţi oamenii, să consultăm interesele întregii rase umane, să dăm fiecăruia ce i se cuvine.” – Marcus Tullius Cicero

”Injustiția este mută și justiția țipă.” – Jean de Rotrou

”Dreptatea se poticnește pe drum dar, în cele din urmă, ajunge acolo unde trebuie.” – Gabriel Garcia Marquez

”Dacă nu menținem justiția, justiția nu ne va menține pe noi.” – Francis Bacon

Citește și: Fostul procuror general al României Augustin Lazăr, după documentarul Recorder: Pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenți și declanșarea unor anchete de anvergură

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ovidiu Maican
Ovidiu Maican
Lector universitar doctor, Departamentul de Drept, Academia de Studii Economice - Bucureşti

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Noul primar general va trebui să uite 8 ani de președinția României

Ciprian Ciucu va trebui să nu cadă în plasa...

DE LA MUNCHEN LA MAR – A – LAGO

Acordul de la München, semnat în septembrie 1938, a...

Vizita premierului moldovean și anxietățile românești: ce spune această întâlnire despre noi

Prima vizită externă a premierului Republicii Moldova, Alexandru Munteanu,...