Justiția, controlată prin delegări și concursuri opace. Judecătorul care l-a confruntat pe Nicușor Dan critică verificările Inspecției Judiciare

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Judecătorul Liviu Cîrneciu, de la Tribunalul Covasna, unul dintre magistrații care au participat la discuțiile de la Palatul Cotroceni din 22 decembrie 2025, după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, îi reproșează președintelui Nicușor Dan că a trecut de la o aparentă înțelegere a gravității problemelor din sistemul judiciar la relativizarea acuzațiilor formulate de magistrați.

Într-o amplă postare pe Facebook, magistratul critică atât atitudinea președintelui, cât și modul în care Inspecția Judiciară a verificat dezvăluirile Recorder. El vorbește despre cercetări disciplinare folosite selectiv împotriva magistraților incomozi, despre controlul carierelor prin delegări succesive, concursuri și transferuri cu criterii aplicate diferit, dar și despre schimbări de completuri care au contribuit la prelungirea unor dosare până la prescripție.

Concluzia judecătorului este tranșantă. Instituțiile care ar trebui să verifice disfuncționalitățile sistemului judiciar nu au oferit garanții că pot cerceta independent acuzațiile, iar președintele României pare să fi pierdut din vedere tocmai această problemă. „În opinia mea, au fost verificări de fațadă, menite doar să respingă criticile”, scrie Liviu Cîrneciu.

Acuzația că magistrații nu au dovezi

Judecătorul amintește că a participat la întâlnirea publică organizată de Nicușor Dan la Cotroceni, în 22 decembrie 2025, după apariția documentarului Recorder. Magistratul spune că a plecat atunci cu impresia că președintele înțelesese gravitatea problemelor prezentate de participanți.

Un detaliu important este că, înaintea întâlnirii, chiar șeful statului estima la aproximativ 2.000 de pagini documentele și materialele primite de la magistrați.

Sinteza publicată de Administrația Prezidențială consemna inclusiv teama unor judecători și procurori de eventuale repercusiuni asupra carierei dacă ar vorbi deschis. Au existat și întâlniri confidențiale, despre care informațiile au devenit publice abia ulterior.

Cârneciu atrage atenția că cel puțin doi dintre magistrații implicați în respectivele discuții au ajuns ulterior să facă obiectul unor cercetări disciplinare ale Inspecției Judiciare.

În opinia sa, din februarie 2026, atitudinea președintelui s-a schimbat. Nicușor Dan a început să relativizeze atât problemele prezentate în documentarul Recorder, cât și sesizările formulate de magistrați.

Judecătorul amintește declarația președintelui din 17 februarie, potrivit căreia acuzațiile nu ar fi fost dovedite prin fapte, și susține că aceeași abordare a fost reluată la conferința de presă recentă. „E greu de înțeles în ce cadru li se cere, de fapt, magistraților să dovedească neregulile”, observă Cîrneciu.

El explică faptul că magistrații pot semnala fapte și pot transmite documentele pe care le dețin, dar verificarea eventualelor abateri disciplinare aparține Inspecției Judiciare, iar cercetarea posibilelor infracțiuni revine procurorilor.

Or, tocmai funcționarea acestor instituții a reprezentat una dintre principalele teme ale criticilor formulate de magistrați.

Cu alte cuvinte, judecătorul se întreabă cum pot fi obligați magistrații să demonstreze abuzuri prin mecanismele instituționale despre care ei înșiși susțin că nu funcționează corespunzător?

IJ nu a audiat niciun magistrat din documentarul Recorder

O parte consistentă a postării este dedicată Inspecției Judiciare și modului în care aceasta a verificat acuzațiile apărute în documentarul „Justiție capturată”.

Cârneciu amintește că, la numai o zi după ce Secția pentru judecători a CSM a prezentat documentarul drept parte a unei „campanii de destabilizare a puterii judecătorești”, a fost sesizată Inspecția Judiciară.

În opinia judecătorului, verificările care au urmat nu au avut substanța necesară pentru a lămuri acuzațiile.

Unul dintre cele mai relevante reproșuri este că Inspecția Judiciară nu a audiat niciunul dintre magistrații care au vorbit în materialele Recorder. „În verificările efectuate după documentar, Inspecția nu a audiat niciunul dintre magistrații care au vorbit în materialele Recorder”, subliniază magistratul.

Mai mult, în privința schimbărilor de completuri de la Curtea de Apel București, Inspecția s-ar fi limitat la reconstituirea traseului administrativ al dosarelor și la acceptarea explicațiilor oferite de conducerea instanței.

Judecătorul oferă exemplul unui dosar în care schimbarea completului a fost justificată prin integrarea unui magistrat nou și necesitatea echilibrării volumului de muncă.

Problema, arată Cîrneciu, este că raportul nu explică ce date concrete demonstrau existența dezechilibrului și nici de ce integrarea noului judecător impunea schimbarea tocmai a acelui complet.

Mai grav, chiar în ședința în care Secția pentru judecători a CSM a aprobat raportul, un membru al Consiliului a semnalat că unele dintre motivele invocate de Inspecție nici măcar nu se regăseau în hotărârile colegiului de conducere.

Pentru magistrat, toate aceste elemente indică o verificare formală, fără o cercetare reală a justificărilor administrative. „În opinia mea, au fost verificări de fațadă, menite doar să respingă criticile”, repetă judecătorul, formulând una dintre cele mai dure evaluări ale activității Inspecției Judiciare.

Cercetările disciplinare întrețin teama magistraților de a vorbi

Cîrneciu leagă modul în care au fost făcute verificările de folosirea cercetărilor disciplinare împotriva unor magistrați care au criticat public funcționarea sistemului judiciar. Judecătorul consideră că aceste cercetări nu trebuie privite izolat, ci în contextul temerilor deja semnalate la întâlnirea de la Cotroceni. „Pe de altă parte, folosirea selectivă a cercetărilor disciplinare împotriva unor magistrați incomozi întreține tocmai teama de a vorbi deschis despre aceste probleme”, scrie acesta.

Este o observație importantă, în condițiile în care Administrația Prezidențială consemnase încă din decembrie 2025 că unii dintre participanții la consultări se temeau de consecințele profesionale ale dezvăluirilor.

În loc ca aceste temeri să fie urmate de mecanisme care să protejeze magistrații și să permită verificarea independentă a sesizărilor, judecătorul susține că s-a ajuns la o situație care riscă să descurajeze și mai mult dezvăluirile din interiorul sistemului.

Fenomenul delegărilor

Un alt capitol important al postării privește mecanismele administrative prin care, în opinia judecătorului, se exercită controlul asupra carierelor magistraților.

Cîrneciu pornește de la o realitate statistică: în ianuarie 2026, 430 dintre cele 657 de funcții de conducere din instanțe erau ocupate prin delegare. Aproximativ 65% dintre funcțiile de conducere erau, așadar, exercitate temporar.

Magistratul nu contestă necesitatea delegării în sine. El admite că aceasta este o instituție utilă pentru asigurarea temporară a conducerii unei instanțe sau secții. Problema apare atunci când mecanismul excepțional ajunge să fie utilizat pe scară largă și repetată. „La asemenea proporții, excepția a devenit regulă”, constată judecătorul.

Explicația sa este că delegările succesive creează o relație de dependență ierarhică. Cei care ocupă temporar funcții de conducere au nevoie periodic de aprobarea celor care decid dacă rămân sau nu în acele poziții.

Astfel, exercitarea funcției de conducere poate deveni dependentă de voința celor care aprobă prelungirea delegării.

Cârneciu extinde critica și asupra promovărilor și concursurilor pentru funcțiile de conducere, unde susține că nu se poate stabili întotdeauna cum s-a ajuns la punctajele obținute de candidați.

În privința transferurilor, el reclamă aplicarea diferită a acelorași criterii în cazul unor magistrați aflați în situații comparabile.

Toate aceste mecanisme, privite împreună, conturează în opinia sa un sistem în care independența profesională poate fi afectată nu neapărat prin ordine directe, ci prin dependența de deciziile administrative ale superiorilor.

Șase completuri specializate

Judecătorul susține că unele dintre disfuncționalitățile sistemului sunt atât de evidente încât nu ar trebui să mai fie necesară o demonstrație suplimentară din partea magistraților. „Unele probleme din magistratură sunt atât de evidente încât doar cine refuză să le vadă mai poate susține că nu există”, afirmă Cârneciu.

El amintește schimbările intempestive de completuri care au contribuit la prelungirea judecății unor dosare până la intervenirea prescripției.

Un alt exemplu privește Tribunalul București, unde șase completuri specializate, care urmau să judece inclusiv cauze privind partidele politice, au fost înființate la două zile după congresul unui partid politic și cu trei zile înainte de depunerea acțiunilor prin care au fost contestate hotărârile acelui partid.

Succesiunea temporală ridică întrebări despre oportunitatea și justificarea organizării acestor completuri exact în acel moment.

Cîrneciu nu prezintă aceste situații ca pe simple imperfecțiuni administrative, ci ca pe manifestări ale unor probleme structurale care afectează încrederea în imparțialitatea sistemului judiciar.

„Am fi văzut deja schimbări în bine dacă ar fi existat voință politică”

În final, Liviu Cârneciu își îndreaptă criticile și către clasa politică, pe care o consideră responsabilă pentru lipsa unor reforme reale. Judecătorul nu crede că problema poate fi rezolvată prin declarații publice sau prin condamnarea în bloc a magistraților. „Sunt convins că am fi văzut deja schimbări în bine dacă ar fi existat voință politică”, scrie acesta.

În opinia sa, o parte a clasei politice are interesul să lase problemele să treneze, în timp ce o altă parte folosește tema justiției în scop populist, blamând întreaga categorie profesională.

Magistratul atrage atenția că această abordare mută atenția de la adevărata sursă a disfuncționalităților. „O altă parte folosește tema justiției în scop populist și îi blamează în bloc pe toți magistrații, în condițiile în care problemele cele mai grave își au originea la vârful sistemului”, este concluzia sa.

Cine este judecătorul Liviu Cîrneciu

Liviu Cârneciu este judecător la Tribunalul Covasna și unul dintre magistrații care au ales să vorbească public despre problemele din sistemul judiciar după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”.

Acesta a participat la consultările organizate de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, în 22 decembrie 2025, unde a prezentat probleme legate de funcționarea instanțelor, mecanismele de promovare și delegare și presiunile exercitate asupra magistraților.

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related