Serviciul de Informații Externe (SIE) și Serviciul Român de Informații (SRI) adoptă strategii diferite privind gradul de transparentizare al informațiilor de interes public în privința organizării acestor instituții. În mod paradoxal, SRI, care este condus la acest moment de un cadru militar, generalul Răzvan Ionescu, adoptă o politică mai deschisă spre transparență, prin comparație cu SIE, condus de civilul Gabriel Vlase (PSD), care încurajează o politică de opacitate totală asupra instituției, scrie Libertatea.
Ziarul a transmis un set de întrebări comune ambelor servicii de informații pentru a afla câți angajați, la nivel de procente, au statut de cadre militare și câți sunt civili. România reprezintă un caz unic în rândul democrațiilor europene în privința militarizării tuturor agențiilor de intelligence ce formează comunitatea românească de informații. Ca regulă, democrațiile diferențiază, la nivel de atribuții și mod de funcționare instituțională, intelligence-ul civil, format din serviciile de informații interne și externe, de intelligence-ul militar, care se referă strict la serviciul secret al forțelor armate ale unui stat. Comunitatea Five Eyes (cea mai strânsă comunitate de intelligence din lume), NATO și UE (la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă) funcționează la nivelul comunității de informații, prin structuri clar delimitate între intelligence-ul civil și cel militar. În democrații, singurul serviciu de informații care funcționează, de regulă, în regim militarizat, este serviciul forțelor armate.
Din cauza faptului că SRI și SIE funcționează în baza unor legi elaborate în perioada tranziției românești (Legea 14/1992 și Legea 1/1998), ambele servicii de informații mențin tradiția comunistă de a funcționa în regim militarizat. Libertatea a dorit să afle câți ofițeri operativi SRI/SIE au statut de cadre militare și câți sunt civili. Mai mult, Libertatea a mai întrebat SRI și SIE care este politica acestor instituții în privința statutului personalului, dacă cele două servicii secrete încurajează o politică mixtă, de a combina statutul civil cu cel militar, sau una care încurajează militarizarea întregului personal.
Deși datele pe care le-a cerut Libertatea nu afectează munca operativă a agențiilor de informații, doar SRI a transmis aceste informații de interes public, în timp ce SIE a argumentat că „datele statistice privind personalul instituției au caracter secret de stat”. Politica spre închidere a SIE, sub conducerea lui Gabriel Vlase, este însă contrazisă indirect de către fostul director Mihai Răzvan Ungureanu, care s-a dovedit un lider mult mai deschis spre transparență.
Citește articolul integral în Libertatea.ro
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
