„Monitorul șansei” nu este o loterie, ci un studiu serios al institului german IFO despre egalitatea de șanse între copii, care confirmă, an după an, că parcursul școlar al unui copil depinde cel mai tare de nivelul de educație și veniturile familiei. Așa-numita „zestre culturală” a familiei contează mult mai mult, de exemplu, decât originea copilului, dacă are părinți germani sau vine dintr-o familie cu „rădăcini migraționiste” (în limbaj birocratic).
Și totuși este vorba de o loterie, dar cea a șansei în ce familie te naști. „Accidentul nașterii” continuă să influențeze decisiv parcursul educațional, arată cercetătoarea Vera Freundl, coautoare a studiului.
De când a fost dat publicității, marți, la Berlin, studiul este comentat fără întrerupere, și asta pe un ton alarmist, dat chiar de ministra federală a educației, Karin Prien, care a atras atenția că de nivelul educației și egalitatea de șanse depinde „însăși esența democratică” a Germaniei.
„Monitorul șansei” ia ca reper intrarea la liceu, deși studiul liceal în sine nu este neapărat drumul educațional potrivit sau dorit de orice copil.
Studiul arată că în 2026, probabilitatea de a urma un liceu este de doar 16,9% pentru un copil ai cărui părinți nu au bacalaureat și se află în cel mai scăzut sfert de venituri. În schimb, un copil ai cărui părinți au ambii bacalaureat și se situează în cel mai ridicat sfert de venituri are o probabilitate de 80,3% de a ajunge la liceu— inclusiv în cazul familiilor de „ne-germani”.
Prima ediție a studiului, din 2023, ajunsese la concluzii similare.
Fetele mai bune la școală
Un element nou este accentul pus pe diferențele de gen. Studiul arată că 43,5% dintre fete urmează un gimnaziu, față de doar 36,9% dintre băieți. Acest decalaj persistă în toate categoriile sociale, deși este mai redus în rândul familiilor cu venituri și nivel educațional ridicat. În timp, diferența nu se diminuează, ci tinde să crească, băieții rămânând tot mai în urmă.
Tendința nu este specifică doar Germaniei, ci se regăsește în toate țările OSCE, în special în Statele Unite și Marea Britanie.
Situația se schimbă radical însă când tinerii ajung să lucreze: numai circa 68% dintre femeile cu studii superioare lucrează full-time, față de 86% dintre bărbați. Procentul
scade semnificativ după apariția copiilor (30+ ani), unde Germania are una dintre cele mai mari rate de part-time feminin din OECD.
Situație care se reflectă dramatic și în veniturile femeilor la pensionare.
România: aceeași „loterie a șansei”
Datele recente publicate de OECD confirmă că și România se confruntă cu pronunțate inegalități educaționale, puternic legate de statutul socio-economic al familiei. Raportul Education and Skills in Romania arată că diferențele de performanță între elevii din mediul urban și cei din mediul rural sunt printre cele mai ridicate din spațiul OECD.
Copiii proveniți din familii cu venituri reduse și nivel scăzut de educație participă mai rar la educația timpurie, au rezultate școlare mai slabe și un risc semnificativ mai mare de abandon. În consecință, ei ajung mult mai rar în învățământul superior.
Același raport explică mecanismul acestor decalaje.
România are niveluri ridicate de sărăcie și inegalitate, mai ales în mediul rural, unde aproape jumătate dintre copii provin din medii dezavantajate. Veniturile scăzute ale familiilor limitează accesul la resurse educaționale esențiale — de la rechizite și meditații până la acces la internet sau sprijin educațional acasă.
Această lipsă de resurse se traduce direct în participare școlară mai redusă, rezultate mai slabe și, în final, într-un risc crescut de abandon. Practic, se conturează un lanț clar: venituri mici → oportunități reduse → performanță scăzută → șanse limitate pe termen lung.
Nivelul de educație al părinților amplifică acest efect.
Potrivit raportului Education at a Glance 2025 al OECD, persoanele cu studii superioare câștigă în România cu aproximativ 41% mai mult decât cele cu studii medii. Această diferență economică se reflectă direct în capacitatea părinților de a investi în educația copiilor — fie prin acces la școli mai bune, meditații sau activități extracurriculare.
Indicatorii de participare și finalizare a studiilor confirmă aceste tendințe. În mediul rural, doar aproximativ 6 din 10 elevi finalizează liceul, comparativ cu 9 din 10 în urban. Deși aproape jumătate dintre copiii României trăiesc în rural, doar circa 24% dintre studenți provin din aceste zone.
Aceste decalaje reflectă nu doar diferențe geografice, ci și diferențe structurale de venit și capital educațional familial.
În ansamblu, toate aceste date converg spre aceeași concluzie: și în România, succesul școlar este strâns legat de mediul familial.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
