Marea decuplare de realitate: cum a pus congresul PNL între paranteze vaccinarea, inundațiile și criza din justiție

Data:

spot_img

”Festivalul” de poze, ode și selfie-uri pentru Florin Cîțu cerut de oamenii angajați la guvern s-a transformat în week-end într-un festival al ruperii de realitate. Goana cu ochii scoși în cursa pentru șefia PNL angajează inclusiv resursele guvernului – de la banii din rectificare până la strategiile politice, ca în dulcele stil PSD. Nu doar Cîțu e rupt de evenimentele zilei. Șeful statului e și el plecat din peisaj – ce diferență față de personajul de anul trecut, în priză permanent, iar șeful Camerei Deputaților, în loc să caute soluții la criza din justiție, bate și el congresele locale de partid.

Nimic mai relevant decât vizita întârziată trei zile la sinistrații din Alba, răstimp în care premierul a participat la câteva ședințe de partid fix în Ardeal și a sorbit liniștit și o cafea Rwanda în cochetul centru al municipiului Oradea. Iohannis a găsit timp pentru un mesaj de condoleanțe după inundațiile catastrofale din Germania, dar catastrofele din Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureş şi Suceava nu l-au mișcat prea tare.

  • ”Ardealul este cu premierul, trebuie să punctăm ca imagine foarte bine la acest capitol. Iar zilele acestea, și mai ales ziua de duminică, la Cluj, trebuie să fie festival pe Facebook. Poze, mesaje etc.” – așa arată cererea de la guvern către oamenii de partid. O cerere trimisă într-un document cu antetul Guvernului, către partid. Cu alte cuvinte, oamenii angajați pe bani publici la guvern se ocupă de chestiunile private de la partid.

Și tot în documentul cu antetul guvernului, presa e împărțită între susținătorii premierului și susținătorii lui Ludovic Orban. Dincolo de stupizenia argumentelor din micro-analiza politică, de remarcat ”îmblânzirea” Antenei 3, care nu apare acolo unde era locul său tradițional, la presa anti-guvernamentală. E o schimbare ce se vede cu ochiul liber de luni bune, de când postul fondat de Dan Voiculescu a evacuat aproape total orice critică la adresa președintelui Klaus Iohannis și a favoritului său, Florin Cîțu.

Înapoi la comportamentul lui Florin Cîțu în această perioadă. Campania electorală internă din PNL, un exercițiu firesc de democrație, a provocat abdicarea totală de la echilibrul necesar unui premier, mai ales în perioadă de criză.

Negocierile pentru banii alocați baronilor din teritoriu,  aduși în București la guvern cu autocarele din Teleorman și Bacău, a amintit de comportamentul lui Dragnea din perioada de glorie a PSD. Și demiterea intempestivă a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, fără un motiv clar și exact în momentul când se face rectificarea bugetară, e din același film: eu, premierul Cîțu, împart banii din PNDL, așa că atenție pe cine votați la congresul din 25 septembrie. Pe scurt, mită electorală dată pe față în cursa internă din bani publici.

Metoda nu e brevetată însă de Cîțu. Ludovic Orban a folosit și el banul public anul trecut, când a alocat 200 de milioane de lei pentru cumpărarea presei în an dublu electoral, tot cu bani de la buget. O operațiune complet lipsită de sens, cât timp presa – mai ales cea centrală, a prosperat în 2020 și nu avea nevoie de ajutor de stat. Au fost bani necesari însă pentru a cumpăra tăcerea unei părți a presei în fața dezvăluirilor despre corupția accelerată tolerată de Ludovic Orban, ba chiar încurajată prin racolarea unor personaje precum Mihai Chirica.

Și tot Ludovic Orban a lansat în această campanie internă din PNL o temă perfect paralelă cu realitatea, în care nici măcar nu a crezut vreo secundă din viață: exaltarea valorilor tradiționale, întoarcerea la sat, la biserică, cruce și familie, sub asaltul inventat al hoardelor de gay care vor să ne fure copiii.

Miza câștigării alegerilor interne e rămânerea ca premier încă cel puțin trei ani, plus gestionarea celor mai mari bugete din istoria României, plus o eventuală candidatură la prezidențiale în 2024, plus un cuvânt decisiv la alcătuirea listelor PNL la alegerile europarlamentare, locale și parlamentare din același an. Nu e de mirare că o asemenea miză face ca 100% din eforturile premierului Cîțu și ale președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, să se ducă spre bătălia internă, în detrimentul unor probleme arzătoare, cum ar fi inundațiile, sau alte chestiuni care țin de administrarea curentă a țării. Și la pachet cu asta vine și ruperea de realitate.

Un simptom l-am văzut cu ocazia inundațiilor din Alba, începute încă de joia trecută. Premierul, deși era în zonă, la alegerile din filialele liberale din Ardeal, a ajuns în județ abia duminică. Până atunci a bătut Bihorul, Sălajul, Clujul, și-a prezentat armatele de susținători, a ieșit la o cafea în centrul Oradiei – singur, fără Ilie Bolojan, cam singurul lider local care nu a căzut în admirație față de probabil viitorul nou președinte al partidului.

Sigur că prezența premierului la scena unui dezastru nu repară dezastrul. Dar le transmite oamenilor mesajul  speranței că statul român e aproape de ei și mai are și darul de a impulsiona autoritățile locale.

Dar cea mai mare decuplare de problemele comunității e la capitolul vaccinare. Exact misiunea pe care Florin Cîțu și-a asumat-o singur, de bunăvoie. Și-a subordonat total campania de vaccinare, a pus la conducere militari, a evacuat din proces total Ministerul Sănătății și alte instituții din domeniul sanitar. Comanda la mine, a spus Florin Cîțu când a preluat mandatul.

Cu comanda la el, campania s-a împotmolit mai ceva ca turcii la Rovine. Explicațiile sunt multiple: rata mare de antivaxeri, lipsa educației științifice, dezinteresul în comunitățile rurale izolate. Toate se regăsesc, în proporții mai mici, în cam toate țările lumii. Dar peste tot guvernele centrale, autoritățile locale, societatea civilă și mediul de afaceri caută activ, febril, soluții. Fie campanii de informare pe scară largă, fie campanii de persuasiune, fie mari tombole, fie pur și simplu premii pentru a ajunge la ținta de 70% din populație.

Premierul Florin Cîțu este angajat și el într-o campanie febrilă, însă una de uz personal, pentru care, așa cum arătam mai sus, pare să angajeze toate resursele guvernamentale de care dispune.

Doar în România dezinteresul guvernului e total. După ce UE ne-a pus în brațe toate vaccinurile posibile, Palatul Victoria a considerat că și-a încheiat misiunea. A produs o campanie media mediocră, cu un slogan metaforic din care mai nimeni nu pricepe nimic (”Ce conține vaccinul”), și îi ceartă pe români că nu pun umărul la vaccinare.

Ba, culmea aroganței, medicul militar Valeriu Gheorghiță enunță lipsa încrederii românilor în autorități drept cauză pentru scăderea vaccinării: păi nu el a creat centrele speciale de vaccinare pentru înstelații din Armată, Poliție și servicii, când restul românilor băteau jumătate de țară ori stăteau ore întregi pe platformele de programare pentru o doză?

Nicio tresărire de spaimă pe fața premierului că suntem, alături de Bulgaria, la coada clasamentului, și se anunță o toamnă grea, mai ales pentru bătrânii de la țară la care acum nu ajunge vaccinul. Nicio urmă de rușine că am început să vindem vaccinurile altor țări care acum vaccinează pe bandă rulantă. Niciun semn de întrebare legat de justețea deciziei de a da pe mâna armatei – o instituție care are totuși un alt obiect al muncii.

Și, mai presus de toate, nu vedem la premier nici o minimă încercare de a găsi soluții: niciun expert în psihologie comportamentală chemat la discuții, nicio comisie de sociologi ori experți în științe medicale, niciun schimb de experiență cu restul statelor care au depășit cumva reticența oamenilor la vaccinare.

Și, culmea nepăsării: a fost nevoie să vină în România comisarul european pentru Sănătate, să meargă pe teren, ca să înceapă o mică discuție despre relansarea campaniei de vaccinare. Ar fi fost un prilej bun pentru premier și responsabilii de vaccinare să înceapă discuțiile cu specialiști. Campania internă a fost însă și de data asta mai importantă, ocazia a fost ratată.

Nici Ludovic Orban nu dă semne că l-ar preocupa prea mult chestiunile de stat. Are, ca lider în funcție al PNL, o responsabilitate mare pentru funcționare coaliției. Iar coaliția e într-un blocaj major din cauza refuzului UDMR de a vota desființarea Secției Speciale din justiție fără crearea unei noi secții la Parchetul General. E și responsabilitatea lui Orban de a arbitra disputa dintre USR și UDMR pentru ca această coaliție să dea un minim semnal reformist în justiție. Nu vedem însă nici cel mai mic efort de mediere, așa cum nu vedem din partea lui Orban nicio încercare de accelerare a reformelor din justiție, așteptate de mai toți votanții PNL și USR.

O rupere tot mai accentuată de realitatea dură, cu ochii doar la cifrele seci din dreptul creșterii economice, nu a făcut niciodată lider politic pe nimeni. Pentru că la alegeri votează oamenii, cu problemele și necazurile lor, nu cifrele.

Articolul a fost publicat mai intâi în G4Media

spot_imgspot_img
Cristian Pantazi
Cristian Pantazi
Cristian Pantazi este redactor-șef și co-fondator al portalului G4Media.ro din 2018. Înainte, el a fost redactor-șef HotNews.ro. A absolvit Facultatea de Jurnalism (Universitatea București) și cursurile de jurnalism economic și politic pentru ziariști din Europa de Est ale Fundației Reuters.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Ursula von der Leyen, în așteptarea votului pentru viitorul președinte al Comisiei Europene

Noul Parlament European urmează să stabilească, prin vot secret,...

APIA Arad îşi construieşte un sediu nou, de 13,4 milioane de lei

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Arad...

Costul vieții a crescut cu 60%. Pe ce cheltuie românii banii | Banatul Azi

Costul vieții a crescut cu 60%. Pe ce cheltuie...