Republica Moldova intră într-o nouă etapă a apropierii de Uniunea Europeană, cu progrese simultane în finanțarea reformelor, securitatea energetică și negocierile de aderare.
Toate cele trei teme au fost prezentate la Bruxelles, pe 5 octombrie 2026, în contextul celei de-a zecea reuniuni a Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova.
La reuniune au participat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Marta Kos, comisara pentru extindere, și Vasile Tofan, premierul Republicii Moldova. Discuțiile au vizat în principal parcursul de aderare, reformele, cooperarea economică și energetică, securitatea și relațiile externe
Bani europeni pentru R. Moldova
Comisia Europeană a aprobat o nouă tranșă de 157,1 milioane de euro prin Planul de creștere, dintre care însă doar 13 milioane sunt granturi, restul fiind împrumuturi, după ce Chișinăul a îndeplinit 18 din cele 20 de etape evaluate.
În paralel, Republica Moldova își diversifică aprovizionarea cu gaze, inclusiv prin România și viitoarele livrări din Neptun Deep, iar comisara pentru extindere Marta Kos spune că UE ar putea deschide săptămâna viitoare încă două clustere de negociere, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.
Cât ajutor și în ce condiții
Cea de-a treia tranșă din cadrul Facilității pentru reformă și creștere are o valoare netă de 157.076.094,69 de euro. Decizia Comisiei Europene arată că 12,97 milioane de euro sunt granturi, iar 144,1 milioane de euro sunt împrumuturi. Din componenta de împrumut, aproximativ 36 de milioane de euro sunt destinate investițiilor prin platforma asociată facilității.
Republica Moldova a primit banii după ce Comisia a evaluat 20 de etape de reformă incluse în cererea depusă la 10 iulie și a considerat îndeplinite 18 dintre ele. Reformele acoperă domenii precum dezvoltarea sectorului privat, guvernanța economică, energia, tranziția verde, piața muncii și buna guvernare. Cele două etape rămase neîndeplinite nu au blocat plata tranșei.
Noua plată ridică la aproximativ 661 de milioane de euro fondurile disponibilizate până acum Republicii Moldova prin Planul de creștere, un instrument în valoare totală de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027. Banii sunt condiționați de îndeplinirea reformelor și combină granturi cu împrumuturi. Prin urmare, suma de 157 de milioane de euro anunțată de Comisie nu reprezintă 157 de milioane de euro ajutor nerambursabil.
Citește și: R. Moldova culege deja beneficiile integrării în UE, înaintea aderării
România, tot mai importantă pentru securitatea energetică
În paralel cu reformele, Chișinăul încearcă să reducă vulnerabilitatea energetică înaintea sezonului rece. Premierul Vasile Tofan a indicat România, gazele naturale lichefiate (GNL) care ajung în regiune prin coridorul vertical și Azerbaidjanul printre sursele de diversificare.
Strategia urmărește ca Republica Moldova să nu depindă de o singură rută sau de un singur furnizor.
România are un rol tot mai important în această strategie. În 2024, mai mult de două treimi din volumele cumpărate de Energocom au provenit de la entități din România. Pe termen lung, Chișinăul va putea accesa și gazele din proiectul Neptun Deep, după începerea producției offshore.
Energocom și OMV Petrom au semnat în 2025 un contract pe trei ani pentru achiziția de gaze provenite din Neptun Deep. Primele gaze sunt așteptate în 2027. Proiectul are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi și ar urma să ajungă la o producție de platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an.
Gazele din Neptun Deep nu rezolvă însă problema imediată a iernii următoare. Pentru aceasta, Chișinăul se bazează pe stocuri, achiziții de pe piețele regionale, diversificarea furnizorilor și infrastructura de interconectare. Tofan a pus în paralel securitatea aprovizionării și protejarea consumatorilor vulnerabili, prin consolidarea Fondului de vulnerabilitate energetică.
Posibil pas înainte în negocierile de aderare
Pe fondul acestor evoluții economice și energetice, Republica Moldova încearcă să accelereze și negocierile de aderare.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos a declarat după reuniunea Consiliului de Asociere UE–R. Moldova că UE ar putea deschide săptămâna viitoare încă două clustere de negociere, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.
Comisara a prezentat însă această evoluție drept o posibilitate, nu ca pe o decizie deja luată. Una dintre condițiile menționate de ea este legată de Ucraina și de un proiect de lege privind drepturile educaționale ale persoanelor aparținând minorităților naționale și utilizarea limbilor acestora.
Pentru R. Moldova, deschiderea unor noi clustere ar continua ritmul început în această vară. Clusterul 1, „Fundamente”, a fost deschis în iunie, iar Clusterul 6, „Relații externe”, în iulie.
Premierul Vasile Tofan, aflat la Bruxelles, a indicat ca obiectiv încheierea lucrărilor tehnice ale negocierilor la începutul lui 2028 și pregătirea țării pentru aderarea la UE în 2030.
Acestea sunt însă obiective ale guvernului de la Chișinău, nu termene de aderare stabilite de Uniunea Europeană.
Astfel, cele trei evoluții – banii europeni, diversificarea energetică și accelerarea negocierilor – fac parte din aceeași transformare strategică.
Finanțarea europeană este condiționată de reforme, energia este tot mai conectată la infrastructura și piața UE, iar ritmul negocierilor depinde de progresele instituționale.
Pentru Chișinău, apropierea de UE nu mai este doar un obiectiv diplomatic, ci un proces care leagă direct reformele interne de accesul la bani, energie și piața europeană.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Foto: Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Vasile Tofan, premierul Republicii Moldova, și Marta Kos, comisara pentru extindere. Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova / Facebook)
