Președintele Nicușor Dan nu a promulgat încă legea anti-SLAPP, deși 69 de organizații neguvernamentale, civice și de presă i-au cerut public să o promulge cât mai repede. Legea a fost transmisă oficial președintelui pentru promulgare pe 21 septembrie, iar până miercuri, 7 octombrie, au trecut 16 zile. Potrivit Constituției, șeful statului are la dispoziție cel mult 20 de zile de la primirea legii, astfel că termenul expiră pe 11 octombrie.
Legea privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică, cunoscută drept legea anti-SLAPP, are numărul L276/2026 la Senat și PL-x 58/2026 la Camera Deputaților. Potrivit fișei legislative oficiale, actul normativ este în prezent „trimis la promulgare”.
Articolul 77 din Constituție prevede că promulgarea se face „în termen de cel mult 20 de zile de la primire”. Președintele poate, înainte de promulgare, să ceară o singură dată Parlamentului reexaminarea legii.
Astfel, până la 7 octombrie au trecut 16 zile de la transmiterea legii la Cotroceni, iar Nicușor Dan mai are patru zile calendaristice până la expirarea termenului constituțional. Nu există, până în prezent, o explicație publică a Administrației Prezidențiale privind motivul pentru care legea nu a fost promulgată.
69 de organizații i-au cerut președintelui să promulge legea
Pe 21 septembrie, 69 de organizații neguvernamentale, civice și de presă i-au transmis lui Nicușor Dan o solicitare de promulgare a legii anti-SLAPP.
Printre semnatari se numără Asociația LiderJust, Fundația Konrad Adenauer – Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, APADOR-CH, Freedom House România, Free Press for Eastern Europe, ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, FDSC, Funky Citizens, Expert Forum, PressOne, Centrul FILIA, Declic, România Curată, Verde Curat, Greenpeace CEE România, Context.ro, Recorder, RISE Project, G4Media, HotNews și PressHub.
Organizațiile au susținut că nu îi cer președintelui să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, chiar dacă societatea civilă a propus mai multe amendamente care nu au fost preluate. Argumentul lor este că orice reluare a procedurii legislative ar întârzia intrarea în vigoare a unor garanții considerate necesare pentru jurnaliști, activiști și organizațiile civice.
Potrivit semnatarilor, legea poate fi îmbunătățită ulterior prin modificări legislative, pe baza datelor colectate de Avocatul Poporului și Consiliul Superior al Magistraturii și a jurisprudenței care se va forma după intrarea în vigoare.
România a întârziat transpunerea directivei europene
Legea românească transpune Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice. Termenul european pentru transpunerea directivei a fost 7 mai 2026, astfel că România a ajuns să adopte legislația cu întârziere. Organizațiile care au cerut promulgarea au atras atenția tocmai asupra acestei întârzieri.
Camera Deputaților a adoptat proiectul tacit pe 20 aprilie 2026, după depășirea termenului constituțional de dezbatere, iar Senatul, în calitate de Cameră decizională, l-a adoptat pe 8 septembrie, cu 74 de voturi pentru, trei împotrivă și 29 de abțineri.
Pe 14 septembrie, legea a fost depusă la secretarul general al Senatului pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității, iar pe 21 septembrie a fost trimisă președintelui pentru promulgare.
Ce sunt procesele de tip SLAPP
SLAPP este acronimul de la „Strategic Lawsuits Against Public Participation” – acțiuni strategice în justiție împotriva participării publice. Sunt procese introduse împotriva jurnaliștilor, activiștilor, organizațiilor civice sau cetățenilor care se implică în dezbateri de interes public, scopul fiind, în anumite situații, nu atât câștigarea procesului, cât intimidarea și epuizarea celui vizat prin costuri financiare, presiune psihologică și proceduri judiciare îndelungate.
Comisia Europeană a identificat în România existența unor cazuri de SLAPP, în special prin solicitarea unor despăgubiri disproporționate în litigii civile privind pretinsa defăimare. Raportul Comisiei privind statul de drept arată că organizațiile societății civile au reclamat folosirea unor asemenea acțiuni împotriva activiștilor și ONG-urilor care lucrează în domenii ce pot intra în conflict cu interese corporative sau ale statului.
Ce prevede legea anti-SLAPP
Actul normativ introduce, pentru prima dată în legislația românească, mecanisme procedurale dedicate combaterii acțiunilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în mobilizare publică.
Printre mecanisme se află posibilitatea respingerii rapide a cererilor vădit neîntemeiate, instituirea unor cauțiuni pentru cheltuielile de judecată și sancțiuni pentru procedurile abuzive.
Un element important al variantei românești este că protecția nu este limitată la cauzele cu implicații transfrontaliere, ci este extinsă și la cauzele interne. Directiva europeană stabilește standarde minime în materie civilă și comercială pentru cauzele transfrontaliere, iar România a ales să extindă mecanismele și la litigiile pur interne.
Societatea civilă a cerut 15 modificări
Legea a fost criticată de organizațiile care au participat la elaborarea ei pentru că Parlamentul nu a preluat mai multe amendamente propuse de societatea civilă.
În aprilie, 64 de organizații au transmis Senatului 15 propuneri de modificare. Printre acestea se numărau mecanisme prin care instanța să poată analiza din oficiu aplicarea garanțiilor anti-SLAPP, un termen maxim pentru soluționarea cererilor de respingere rapidă, sancțiuni obligatorii atunci când instanța constată caracterul abuziv al procedurii și extinderea definiției mobilizării publice.
Cu toate acestea, organizațiile au considerat că promulgarea este mai importantă decât reluarea acum a procedurii parlamentare, întrucât legea se va aplica în principal cauzelor viitoare.
Potrivit datelor prezentate de organizațiile semnatare, în perioada 2024-2026 au fost documentate în România aproximativ 60 de litigii cu caracteristici de tip SLAPP.
Miza pentru presă și societatea civilă
Organizațiile care au cerut promulgarea susțin că existența unei legislații anti-SLAPP este importantă nu doar pentru cei care ajung efectiv în instanță, ci și pentru efectul de descurajare pe care astfel de procese îl pot produce asupra presei și societății civile.
Un proces cu despăgubiri foarte mari poate deveni costisitor chiar și atunci când reclamantul nu obține în final câștig de cauză. Cheltuielile cu avocații, durata procedurii și presiunea asupra celui chemat în judecată pot determina renunțarea la investigații sau la participarea la dezbaterea publică.
România se află, prin urmare, în punctul final al procedurii de transpunere a directivei europene: Parlamentul a adoptat legea, iar aceasta a ajuns la Cotroceni. Mai rămâne promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.
