Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, 7 octombrie, cu majoritate de voturi, că cererea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este inadmisibilă.
Judecătorii constituționali au arătat că, potrivit jurisprudenței lor constante, atribuția prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituție nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. De asemenea, ea nu poate transforma CCR într-o instanță de control judiciar.
Motivele invocate vizează activitatea instanței
Potrivit CCR, argumentele din sesizare privesc exclusiv activitatea instanței judecătorești. Printre ele se numără soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile. Curtea consideră că aceste chestiuni privesc, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate. Ele pot fi valorificate doar prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională.
CCR a mai arătat că nu are competența de a cenzura sau de a reforma hotărâri judecătorești, invocând Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008. În opinia Curții, cererea premierului urmărea reformarea unei soluții pronunțate de o instanță, ceea ce este incompatibil cu competența instituției.
Decizia este definitivă și general obligatorie. Motivarea completă va fi publicată în Monitorul Oficial.
De la restanțele salariale la sesizarea CCR
Disputa are la bază neplata unor drepturi salariale restante către magistrați. ÎCCJ a dat în judecată Guvernul pentru neplata acestor sume, potrivit presei. Execuția bugetară a fost invocată în acest context. Deși banii erau prevăzuți inițial în bugetul pe 2026, ei au fost redirecționați către ajutoare pentru pensionari și restanțe ale primăriilor.
Prima instanță, Curtea de Apel București, a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să execute hotărârea în 10 zile de la rămânerea definitivă, cu penalități de 1% pe zi de întârziere și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi. Premierul a afirmat pe 2 iulie că penalitățile ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, adică circa 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi.
Ceartă între puteri
După ce a anunțat pe 2 iulie sesizarea CCR, Bolojan, aflat atunci în funcția de premier interimar, a susținut că Guvernul este forțat într-o situație financiară imposibilă. ÎCCJ a reacționat acuzând „presiuni asupra justiției” și a calificat demersul drept „fără precedent”. Instanța supremă a mai subliniat că cererea vine din partea unui Guvern demis, aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor.
În ședința CCR, reprezentantul ÎCCJ a cerut respingerea sesizării ca inadmisibilă, invocând tocmai faptul că premierul conduce un Guvern cu atribuții limitate și că se urmărește transformarea CCR într-o instanță de control judiciar. În subsidiar, a susținut că nu există un conflict constituțional. Pe de altă parte, Guvernul a cerut și includerea Parlamentului în conflict.
Dezbaterea s-a prelungit pe parcursul verii, iar pronunțarea a fost amânată de mai multe ori înainte de decizia de astăzi.
