O româncă, în comisia UE pentru salvarea patrimoniului istoric afectat de războiul din Ucraina

Data:

Războiul din Ucraina a cauzat distrugeri de 2,4 miliarde de euro la nivelul patrimoniului şi al sectorului cultural şi a generat pierderi de 13,9 miliarde de euro pentru veniturile obţinute din divertisment, artă şi turism, a anunţat recent UNESCO.

Uniunea Europeană a înființat o subcomisie pentru salvgardarea patrimoniului cultural al Ucrainei, care funcționează în cadrul Comisiei Europene. Din această subcomisie europeană formată din 11 membri din Germania, Ucraina (4 membri), Bosnia și Herțegovina, Italia, Belgia, Cehia, Polonia, face parte și o româncă.

Mara Popescu a fost selectată ca expert internațional în patrimoniul cultural de către Comisia Europeană, datorită experienței ei, dar și a studiilor internaționale în conservarea și restaurarea patrimoniului construit, inclusiv în caz de conflict.

„A contat foarte mult prezența mea în conducerea unor organizații internaționale, care se ocupă cu acest domeniu, lucrările prezentate la conferințe internaționale, articolele din revistele științifice și numeroasele teme de cercetare în conservarea și restaurarea patrimoniului construit.”, a declarat Mara Popescu pentru PRESShub.

În prezent, este șef de lucrări, doctor arhitect la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, coordonator al programului de studii de Arhitectură în limba engleză.

Citește și: Povestea profesorului de la Harvard care și-a luat casă în Transilvania: „Prin Criț, poți să vezi stadiul lumii globale”

Sute de monumente și mii de clădiri istorice avariate în război

Planul de lucru al Uniunii Europene pentru Cultură 2023-2026 a inclus o acțiune de conservare a patrimoniului cultural și de împuternicire a sectoarelor culturale și creative locale din Ucraina, iar înființarea unui subgrup dedicat grupului obișnuit de experți al Comisiei privind patrimoniul cultural este o parte a acestui demers.

De fapt, reprezintă o completare și o continuare la primul set de măsuri și acțiuni întreprinse de Comisie pentru a proteja moștenirea culturală ucraineană.

„Numeroase situri, instituții și obiecte de importanță culturală, istorică și religioasă din Ucraina au fost parțial sau în întregime distruse de atacurile militare ale Federației Ruse.

Numărul de proprietăți culturale care au fost avariate, cu toate că ar fi trebuit să fie protejate în temeiul articolului 1 al Convenției de la Haga din 1954 pentru protecția proprietăților culturale în caz de conflict armat, este, probabil, mai mare decât estimările, care au identificat peste 1.000 de incidente care au implicat infrastructuri culturale și situri de patrimoniu”, a declarat Mara Popescu.

259 de situri culturale și 3.281 instituții educaționale au fost avariate. Atacurile împotriva culturii, istoriei și limbii ucrainene din partea Federației Ruse ar putea echivala cu o încercare de a le șterge identitatea, conform statisticii UNESCO din 7 iuni.

Reprezentanţii UNESCO au anunțat că aproximativ 248 de monumente au fost avariate, inclusiv unele care au fost complet distruse, în special în estul ţării.

7 situri culturale şi un sit natural ucrainean se regăsesc pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, inclusiv centrul istoric al oraşului Odesa, care s-a alăturat în 2023 pe lista acestor obiective protejate.

Alte 16 situri, inclusiv centrul oraşului Cernihiv, avariat în timpul primelor luni ale războiului, apar pe o listă „indicativă” a UNESCO.

Autorităţile din Kiev trebuie să depună în perioada următoare candidaturile acestor situri, ca să fie incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

5 icoane, adăpostite la Luvru

„Alături de suferința poporului ucrainean nevinovat, distrugerea patrimoniului cultural, parte importantă a patrimoniului mondial, unic și nerepetabil, reprezintă o crimă culturală asupra istoriei umanității.

Dovada valorii acestui patrimoiu se regăsește și în expoziția curentă de la Muzeul Luvru din Paris care expune șase icoane bizantine rare din patrimoniul cultural ucrainean, evacuate la timp din calea războiului”, a mai explicat Mara Popescu, reprezentanta României într-o subcomisie pentru salvgardarea patrimoniului cultural al Ucrainei, care funcționează în cadrul Comisiei Europene.

Muzeul Luvru din Paris găzduieşte 16 opere de artă din Ucraina, inclusiv 5 icoane bizantine de la Kiev, pentru a le proteja de războiul din Ucraina, după cum a anunţat luna trecută preşedinta Laurence des Cars.

„De la începutul războiului, ca şi alte instituţii muzeale importante, preocuparea noastră a fost să vedem cum să ne sprijinim colegii ucraineni. În toamnă, confruntaţi cu intensitatea conflictului, ne-am hotărât asupra acestei salvari”, a declarat Laurence des Cars pentru agenția de presă AFP, după ce inițial informația apăruse în Le Monde. 

Gestul reprezintă un lucru mărunt într-un ocean de tristeţe şi dezolare, dar trebuie văzut ca un simbol pentru salvarea „acestei moşteniri de o mie de ani în inima Europei şi de necesitatea de a o transmite mai departe”, a mai spus aceasta.

Printre lucrările evacuate se află cinci icoane bizantine de la Muzeul Bohdan şi Varvara Khanenko, Muzeul Naţional de Arte din Kiev. Acestea sunt expuse publicului din 14 iunie până pe 6 noiembrie la Luvru. Operele de artă reflectă întreaga istorie a omenirii, a declarat ministrul francez al Culturii, Rima Abdul Malak, în cadrul ceremoniei de deschidere a expoziţiei, intitulată „Originile Imaginii Sacre”.

„Sunt cele mai vechi icoane din lume şi simbolizează puterea artei împotriva barbariei”, a mai spus ministrul. Lucrările, care vor fi expuse până pe 6 noiembrie, datează din secolele al VI-lea şi al VII-lea şi înfăţişează portrete ale sfinţilor din Orientul creştin.

Au fost aduse în Franţa împreună cu alte 11 lucrări pe 10 mai şi au fost escortate de armată prin Polonia şi Germania. Operaţiunea de salvare a celor 16 lucrări selectate a fost susţinută financiar de Alianţa Internaţională pentru Protecţia Patrimoniului în Zonele de Conflict (ALIPH). Cele 11 lucrări vor fi adăpostite în depozitele de la Luvru.

Citește și: Zece curat sau minciuna cu care creștem

Muzeul Luvru intenţionează să deschidă un departament dedicat artei bizantine de aproximativ 3.000 de metri pătraţi până în 2027.

Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkaşenko, a declarat că arta contemporană a fost trimisă în străinătate pentru a fi protejată de atacurile ruseşti. În paralel, Uniunea Europeană încearcă de la începutul războiului prin demersurile sale să asigure asistență, expertiză pentru recuperarea patrimoniului cultural din Ucraina.

„Planul de lucru al Uniunii Europene pentru cultură 2023-2026 a inclus o acțiune de conservare a patrimoniului cultural și de sprijinire a sectoarelor culturale și creative locale din Ucraina, acțiune din care face parte înființarea acestui subgrup dedicat, în cadrul grupului de experți al Comisiei Europene privind patrimoniul cultural.

Aceasta este o completare și o continuare la primul set de măsuri și acțiuni întreprinse de Comisie pentru a proteja moștenirea culturală ucraineană.

Comisia Europeana a lansat o Sesiune internațională de selecție, la care au participat 121 de specialiști, din care au fost selectați un număr de 11 experți : 4 ucrainieni, și câte unul din Germania, Italia, Belgia, Bosnia-Hertegovina, Cehia, Polonia și România. Din România sunt singura reprezentantă.

În mod sigur pentru selectarea mea a fost luată în considerare de către Comisia Europeană experiența și studiile internaționale în conservarea și restaurarea patrimoniului construit, inclusiv în caz de conflict.

Sarcinile principale ale experților vor consta în includerea schimbului de experiență și cele mai bune practici privind prevenirea daunelor și recuperarea patrimoniului cultural în contexte de conflict care pot fi relevante pentru Ucraina. De asemenea, include și consilierea Comisiei Europene cu privire la prevenirea și recuperarea patrimoniului cultural în Ucraina”, ne-a mai declarat Mara Popescu, singura româncă din acest organism.

Citește și: George Meiu, antropolog: „De ce urâm pe unii și pe alții și de ce o facem cu atâta ardoare”

Cine este Mara Popescu. De la Oxford la București

A absolvit Facultatea de Arhitectură de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și a urmat Școala Doctorală, ca bursier, la UAUIM. Este doctor în arhitectură din 2016. A fost atrasă, încă din facultate, de conservarea și restaurarea patrimoniului cultural construit, publicând mai multe lucrări de cercetare în reviste de specialitate și comunicări la conferințe internaționale.

A urmat un curs de doi ani de Management al patrimoniului cultural și dezvoltare durabila la Institutul pentru Studii Sociale și Europene, Catedra UNESCO, al Universității Corvinus din Budapesta, apoi un Masterat Avansat în Știintele Conservării Monumentelor și Siturilor Istorice la prestigioasa Universitate Catolică din Leuven, Belgia, de doi ani.

 „Am considerat că formarea mea nu poate fi deplină fără un curs de un an la Universitatea din Oxford, în Istoria Arhitecturii, curs pe care l-am absolvit în 2019.

Pe lângă aceste studii de bază am urmat numerose cursuri de scurtă durată, de specialitate, la prestigioase instituții de profil europene și am avut mai multe burse de studii internaționale, obtinuțe prin concurs, în domeniul de specialitate.

Mi-am dorit să urmez aceste cursuri internaționale ca să pot să acumulez și să mă întorc cu o bază solidă de cunoștințe de specialite și experiență din universități de prestigiu, pentru a lucra în țara mea, la salvarea și conservarea patrimoniului cultural, bogat și apreciat în toată lumea. Ce apreciere mai valoroasă a patrimoniului nostru cultural poate fi mai grăitoare decât a Regelui Marii Britanii, Charles al III-lea?

Nu m-am gândit niciodată să nu mă întorc de la studii, cu toate că am avut oferte de la universități de prestigiu să rămân și să lucrez acolo. Cred că totul depinde foarte mult de cum te formează părinții și profesorii.

Am avut noroc să întâlnesc oamenii deosebiți în țară care m-au călăuzit în visul meu.

Mara Popescu este membru în numeroase organizații profesionale internaționale, în unele chiar în comitetele de conducere.

„Am lucrat și lucrez ca expert în patrimoniu construit în organisme internaționale ca UNESCO, ICOMOS, FRH-Europe, iar în țară am lucrat la Institutul Național al Patrimoniului, în cercetare la UAUIM, iar acum lucrez ca Șef de lucrări Doctor Arhitect la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, unde coordonez programul de studii de  Arhitectură în limba engleză!, ne-a mai declarat Mara Popescu.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Oana Stănciulescu
Oana Stănciulescu
Oana Stănciulescu este jurnalist din 1991. A debutat Dreptatea, ca reporter. A mai lucrat la România liberă, Ziua, Academia Cațavencu, BBC.A fost redactor-Sef la emisiunea „Chestiunea Zilei”, șef sectie Politic la PRO TV, redactor-șef adjunct la Evenimentul Zilei și Cotidianul.Realizator și analist la Realitatea TV și Antena 3. Director la Expres Magazin ·A activat pe funcția de consilier la Institutul Diplomatic Român și presedinte la Societatea pentru Presă Liberă.
2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related