Munca domestică și de îngrijire neremunerată prestată de femeile din România este estimată între 150 și 336 de miliarde de lei anual, echivalentul a 9–19% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit cercetării economice independente „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, lansată la București de dr. ec. Cristina Chiriac (foto), președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Studiul scoate la iveală un contrast major între educație și integrarea pe piața muncii: deși România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților din domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), cu 42,1%, rata de ocupare a femeilor (20–64 de ani) este de doar 59,5%, cu 11,8 puncte procentuale sub media europeană de 71,3%. Atingerea mediei UE ar însemna integrarea a aproximativ 640.000 de femei în plus pe piața muncii.
Cifrele cheie ale inegalității economice
• Munca invizibilă: Peste 1,3 milioane de femei sunt încadrate statistic drept „casnice” (97,5% din totalul acestei categorii la nivel național), activitatea lor neremunerată fiind evaluată separat la 33–49 de miliarde de lei pe an.
• Diferențele salariale: Ecartul mediu de câștig salarial brut dintre femei și bărbați generează o diferență agregată estimată la 13,6 miliarde de lei anual. Pe parcursul întregii vieți active și al pensionării, un scenariu din raport indică o pierdere monetară cumulată de la 512.160 de lei.
• Decalajul la pensii: Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), diferența dintre pensia medie a bărbaților și cea a femeilor a ajuns la 1.270 de lei lunar în 2025 (o creștere de 94% față de 2023), ceea ce reprezintă un ecart anual agregat de 31,1 miliarde de lei. Totodată, 17,2% dintre femeile pensionate la limită de vârstă primesc indemnizație socială, față de doar 5% dintre bărbați.
• Antreprenoriat: Datele Registrului Comerțului arată un deficit de 234.762 de femei asociate sau acționare în firmele active, raportat la un scenariu de paritate de gen.
„România investește în educația femeilor, dar nu reușește să valorifice pe deplin ceea ce a investit. Pierdem oportunități economice atunci când o femeie nu poate reveni la muncă, atunci când competențele ei nu se transformă în venituri pe măsură sau atunci când munca de îngrijire rămâne invizibilă în statisticile economice. Cea mai scumpă politică publică este absența unei politici publice”, a declarat dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării
De la diagnostic la soluții
Documentul propune un nou cadru de analiză denumit Human Capital Conversion Gap (HCCG), care urmărește șapte etape ale parcursului economic – de la educație și participarea pe piața muncii, până la acumularea de capital și pensie.
Pentru a corecta aceste dezechilibre, studiul înaintează zece măsuri de politică publică ce vizează extinderea serviciilor de îngrijire, flexibilizarea fiscalității pentru munca cu timp parțial, asigurarea egalității salariale și facilitarea accesului antreprenoarelor la finanțare.
1. Activarea și măsurarea garanției dedicate femeilor antreprenor.
2. Certificare obligatorie de egalitate salarială.
3. Extinderea capacității creșelor publice la minimum 33% din copiii sub 3 ani.
4. Introducerea conturilor satelit ale gospodăriilor în statistica națională.
5. Analiza de impact de gen obligatorie pentru politici publice și buget.
6. Dezagregarea obligatorie pe gen a datelor administrative.
7. Recunoașterea și valorizarea echitabilă a perioadelor de îngrijire în calculul pensiei.
8. Reprezentarea structurată a antreprenoriatului feminin în dialogul social european și național.
9. Ținte de gen și teritoriale în programele de reducere a părăsirii timpurii a școlii.
10. Impozitarea corectă a muncii part-time.
