Parchetul European investighează Curtea de Conturi, pentru un proiect realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, a confirmat instituția pentru Context.
Reprezentanții Curții de Conturi susțin, pe de altă parte, că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO.
Bani europeni pentru modernizarea, standardizarea și transparentizarea instituției
Proiectul „SAI pentru cetăţean”, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru „modernizarea, standardizarea şi transparentizarea” instituției.
„Putem confirma că avem o anchetă (în acest stadiu, in rem)”, a transmis EPPO.
G4Media a scris în decembrie 2023 că sindicatul angajaților Curții de Conturi a anunțat existența dosarului penal.
Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29.000 de euro pe materiale promoționale și peste 52.000 de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului.
Un rol important în derularea acestui proiect l-a avut chiar șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc. În 2019, el a fost cel care a numit echipa de management a proiectului.
Parchetul European investighează Curtea de Conturi. Consultanță de la Banca Mondială
Banca Mondială a asigurat servicii de consultanță pentru proiectul „SAI pentru cetățean” al Curții de Conturi, instituția care are un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR.
Context a arătat într-un material anterior că Banca Mondială a oferit consultanță și pentru elaborarea PNRR și că va putea factura servicii de consultanță plătite din acest fond european.
Ca parte din procesul de reformă instituţională început odată cu proiectul anchetat acum de EPPO, la începutul anului trecut, Plenul Curții de Conturi a României a aprobat noul regulament privind activitatea de audit public extern, prin care, practic, au fost reduse atribuțiile instituției.
Noul regulament prevede că Plenul Curții de Conturi poate dispune completarea sau refacerea proiectului raportului de audit sau reefectuarea misiunii de audit.
Totodată, rapoartele de audit ale Curții de Conturi nu mai constituie acte administrative, ci doar vor cuprinde recomandări. Adică, Curtea de Conturi nu va mai emite deciziile în care erau cuprinse măsurile dispuse în sarcina conducerii entității auditate.
Potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, iar Plenul Curții de Conturi stabilește conturile care sunt supuse auditului financiar în baza limitelor valorice minime și a altor criterii.
Continuarea în Context.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
