Astă noapte, SRI a răspuns public fostului premier Ludovic Orban, iar reacția a atras în câteva ore sute de comentarii. Puține dintre ele priveau subiectul declarat. Aproape toate vorbesc despre încrederea în instituție.
Marți seară, Ludovic Orban a spus la TVR 1 că SRI și SPP i-ar fi garantat președintelui Nicușor Dan că PSD își va respecta înțelegerile politice. Orban este fost premier liberal și fost consilier al președintelui. Întrebat de ce ar avea șeful statului încredere în PSD, Orban a răspuns că „probabil” serviciile i-au garantat că PSD este un partid de cursă lungă. Moderatoarea a vrut să afle la ce servicii se referă, iar răspunsul a fost că la ambele: SPP și SRI. Apoi a mers mai departe și a vorbit despre conducerea interimară a SRI. A numit-o ilegală și a spus că „necunoscutul domn Ionescu” conduce instituția „pe șestache”.
Este vorba despre generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunct al directorului SRI.
Replica de la ora târzie
Răspunsul SRI a venit pe pagina oficială de Facebook, seara târziu. Comunicatul califică declarațiile drept „regretabile și iresponsabile”, vorbește despre acuzații nefondate prin care instituției i s-ar atribui implicări politice „fără nicio dovadă” și reproșează „limbajul suburban” folosit repetat la adresa Serviciului și a conducerii sale.
Serviciul mai susține că succesul sau eșecul unor formațiuni politice puse pe seama sa trădează lipsă de asumare a propriilor decizii. Pe tema interimatului, SRI spune că identitatea celui care îl exercită este publică și că legalitatea nu ține de opinie. Mesajul se încheie cu precizarea că SRI nu participă la înțelegeri politice și activează strict în limitele Constituției.
Gestul a fost remarcat ca neobișnuit. Un serviciu de informații nu răspunde de regulă nominal unui politician fără funcție, iar o reacție pe rețele sociale, la ore târzii, a alimentat întrebarea dacă răspunsul era necesar. Chiar unul dintre comentatorii de pe pagină a pus problema în termeni de comunicare. Un om fără funcție, la o emisiune cu audiență mică, a fost scos din anonimat de un comunicat oficial. Cine ar fi aflat de emisiune, a întrebat el, dacă SRI nu ar fi reacționat?
Postarea ca tribună
Sub comunicat s-au adunat sute de comentarii, iar un utilizator observa că în doar 46 de minute erau deja 400, în mare parte negative. Din cele vizibile, tonul este copleșitor ostil față de SRI. Susținătorii instituției lipsesc aproape cu totul și se ajunge rapid la o critică adresată guvernului și proiectului său de combatere a dezinformării.
Interesant este însă despre ce vorbesc comentatorii. Aproape nimeni nu discută legalitatea interimatului sau acuzația despre garanțiile politice, adică miezul declarațiilor lui Orban.
Subiectul comun a devenit anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Comentatorii cer explicații și un raport public, fie sub formă de întrebare („De ce s-au anulat alegerile?”), fie ca acuzație. Un utilizator scrie că democrația din România „a murit” în acea zi și că Orban este o problemă mult mai mică pentru SRI decât această „pată”. Altul spune simplu că, dacă SRI ar răspunde la întrebarea despre alegeri, abia atunci ar avea credibilitate.
A doua temă este cazul Călin Georgescu. Mai mulți comentatori compară viteza reacției de acum cu ceea ce descriu ca o lipsă de reacție când acesta urca în sondaje. „De ce n-am văzut aceeași viteză când o rețea îl urca pe Georgescu pe primul loc?”, scrie unul dintre ei.
Al treilea reproș vizează rezultatele și banii. Comentatorii cer rapoarte anuale în fața Parlamentului, amintesc că directorul de acum treizeci de ani le prezenta, și compară bugetul SRI cu cel al unor state mari europene. O comentatoare invocă o sumă de 92,8 milioane de lei alocată SRI în octombrie 2025, în timp ce la Sănătate se făceau tăieri.
Cele mai argumentate intervenții
Printre zecile de mesaje furioase sau ironice, câteva sunt construite ca argumente. Andrei Nebunoiu consideră comunicatul un „whataboutism” și listează teme pe care SRI ar fi trebuit să le prioritizeze: atacul ransomware asupra Penitenciarelor, campaniile de smishing și clonările Ghișeul.ro, atacul asupra e-Terra/ANCPI. El încheie cu întrebarea dacă SRI se consideră măcar parțial responsabil pentru polarizarea societății.
Dan Caraivan pune o problemă de principiu, ca „simplu cetățean”și anume cine verifică efectiv că SRI respectă neutralitatea politică, dincolo de propriile declarații? Întrebarea rezumă o cerere care apare, în forme mai dure sau mai blânde, în aproape toate comentariile, adică control public și transparență.
Alt grup de comentatori citește comunicatul în cheie politică. Unii îl leagă de schimbarea coaliției de guvernare și scriu că SRI „a prins glas” abia acum, când cineva a vorbit despre PSD. Alții, în sens contrar, spun că rapiditatea răspunsului confirmă că Orban a atins un punct sensibil.
Nu lipsește umorul. Cineva a scris, ironic, că a cerut chatbotului un comunicat de răspuns pentru Orban. Un comentariu lung ironizează „persoana de la marketing” care ar fi apăsat pe „Publică” și speră pentru ea că nu va trebui să-și schimbe mâine CV-ul. Un alt grup de mesaje nu argumentează, ci doar pun întrebări retorice, de tipul „Voi chiar credeți ce spuneți?”.
Care ar fi concluzia
Pagina SRI are 218 mii de urmăritori, iar SRI a limitat cine poate comenta.
Concluzia este faptul că răspunsul SRI nu a închis subiectul, ci l-a mutat. Din discuția despre un interimat și despre o acuzație fără dovezi făcută la televizor, atenția a trecut la încrederea în instituție, la alegerile din 2024 și la lipsa rapoartelor publice.
