Pisicilor le place carnea. Reprezintă una dintre cauzele de dispariție a mai multor specii de animale

Data:

Pisicilor le place carnea. Răspândite pe tot globul, sunt vânători excelenți și au un impact semnificativ asupra biodiversității. În dieta pisicilor se încadrează 2.084 de specii, dintre care 347 sunt pe cale de dispariție. Animale de pradă, mănâncă, de obicei, diverse mamifere, păsări sau reptile care nu depășesc 5 kg când ajung la maturitate.

Pisicile sunt prădători generaliști extremi, ceea ce este esențial pentru înțelegerea impactului lor asupra sistemelor ecologice și pentru dezvoltarea unor soluții pentru protejare biodiversității, arată rezultatele unui studiu publicat de Nature communications.

Pisicile, răspândite pe tot globul

Pisicile au devenit printre cele mai răspândite specii din lume. Doar în Antarctica nu regăsim acest mamifer. Unul dintre motivele prezențe globale este că au fost domesticite în urmă cu peste 9.000 de ani.

Însă pisicile au dus la perturbarea mai multor ecosisteme în care au fost introduse de om. Spre exemplu, au dus la dispariția mai multor specii, nu doar prin consum, ci și prin faptul că răspândesc boli.

Astfel, pisicile care trăiesc în libertate (adică pisicile cu sau fără stăpân care au acces la mediul exterior) se numără printre cele mai problematice specii invazive din lume.

Citește și: Soluții pentru energie ieftină, oferite de fondatorul celei mai vechi cooperative de energie din Europa

Felinele nu pot să trăiască fără carne

Pisicilor le place carnea și pentru că organismul acestora nu poate metaboliza substanțele obținute din vegetale. Din acest motiv au nevoie de o dietă bogată în proteine pentru a-și satisface necesarul energetic.

Deși cele mai multe dintre studii au arătat că pisicile vânează, în mod special, mamifere sau păsări mici, tind să „scormonească” inclusiv în carcasele unor animale mult mai mari decât pot ucide, conform studiului Nature communications.

Această lucrare a cuantificat dieta pisicilor domestice care trăiesc în libertate în întreaga lume în funcție de grupul taxonomic, de localizarea insulară sau continentală, de statutul de conservare, de masele corporale ale speciilor din dietă și de abordarea utilizată pentru a documenta elementele din dietă.

Citește și: Cât au cheltuit partidele politice în 2023. AUR a cumpărat mașini de peste 2 milioane de euro

Tipare taxonomice și geografice ale dietei

Potrivit studiilor anterioare, în dieta pisicilor intră peste 2.084 de specii de animale, însă este posibil ca numărul să fie mai mic decât cel real.

Aproape 50% dintre speciile vânate de pisici sunt păsări (981), în timp ce reptilele constituie 22% din dieta lor, iar mamiferele, 20%.

Păsările sunt cele mai frecvente animale vânate, indiferent de zonă, în timp ce pisicile din Europa, America de Nord și America de Sud preferă mamiferele în detrimentul reptilelor.

Printre cele mai frecvent observate prăzi s-au numărat șoarecele de casă, iepurele european, șobolanul negru, vrabia de casă și șobolanul brun.

Impactul asupra speciilor cu probleme de conservare

La 347 dintre speciile consumate de pisici s-au identificat probleme de conservare. Unele dintre acestea sunt pe cale de dispariție sau chiar în pericol critic de dispariție.

Dintre cele 347 de specii care prezintă motive de îngrijorare în materie de conservare, păsările au reprezentat cel mai mare număr din toate categoriile, urmate îndeaproape de mamifere și reptile.

Au fost găsite și date despre pisicile care au consumat 11 specii din Australia, Mexic, Statele Unite ale Americii și Noua Zeelandă care au fost între timp listate ca fiind dispărute în mediul natural sau chiar dispărute, multe dintre acestea fiind endemice insulare (de exemplu, cioara hawaiană), arată studiul Nature communications.

Masa corporală a speciilor din dietă

Masa medie a speciilor de vertebrate din dieta pisicilor este de 45,45 g și de 13,67 pentru amfibieni.

Cele mai mici vertebrate mâncate în fiecare clasă taxonomică au fost: sconcsul pitic comun (Menetia greyii; 0,47 g), broasca arboricolă brună din sud (Litoria ewingii; 1,69 g), șoarecele de Etrusca (Suncus etruscus; 2,37 g) și colibriul cu gât rubiniu (Archilochus colubris; 3,09).

Cele mai mari specii de vertebrate raportate pentru fiecare clasă au fost broscuța americană (Lithobates catesbeianus; 467,80 g), emu (Dromaius novaehollandiae; 34 kg), broasca țestoasă verde de mare (Chelonia mydas; 133 kg), și vaca domestică (Bos taurus; 760 kg).

Abordarea utilizată pentru determinarea regimului alimentar

În toate metodele utilizate pentru a determina regimul alimentar, cel mai mare număr de specii identificate a fost obținut prin intermediul prădătorilor observați, în timp ce prădătorii prezumtivi au avut ca rezultat cel mai mic număr de specii identificate.

Pisicilor le place carne. Ce se poate face

Studiul dpune în lumină obiceiurile de prădător ale unuia dintre cei mai de succes și mai răspândite animale invazive din lume. Acest studiu este cea mai cuprinzătoare sinteză globală a dietei pisicilor de până acum și, probabil, cea mai mare pentru orice specie din lume.

De exemplu, baza de date CarniDiet33 conține doar 823 de specii de pradă/dietă pentru cele 103 carnivore mamifere evaluate, leoparzii (Panthera pardus) consumând cea mai mare diversitate de specii.

Astfel, analiza de față crește considerabil estimările anterioare privind numărul de specii depredate și necrofage de către pisici, precum și de către carnivore și stabilește astfel o bază de referință globală.

În ansamblu, constatarea că pisicile consumă un număr mare de specii de păsări (981 de specii) nu este surprinzătoare, având în vedere că există mai multe specii de păsări decât mamifere la nivel global (~11.000 față de ~6500 de mamifere) și că păsările există în multe ecosisteme insulare locuite de pisici, lipsite de mamifere native.

Ceea ce este și mai special la studiul este numărul relativ ridicat de amfibieni și insecte care au fost identificate în dietă, în special având în vedere că multe studii nu au o rezoluție taxonomică completă a insectelor.

În special, din cauza naturii pielii și, respectiv, a exoscheletului amfibienilor și al nevertebratelor, există adesea mult mai puțin material fizic pentru a evalua rămășițele din excremente.

La fel ca în multe alte studii ecologice sistematice, constatările cercetătorilor sunt influențate de factori geografici.

Cu excepția sistemelor insulare și a Australiei, există o suprapunere relativ mică între locurile în care au fost efectuate studii privind dieta pisicilor și punctele fierbinți ale biodiversității mondiale, în special în Africa, Asia și America de Sud, conform analizei Nature communications.

Specii ajunse pe Lista Roșie din cauza pisicilor

Lipsa studiilor din aceste locații se poate datora constrângerilor socio-economice asupra efortului de cercetare, dar posibil și unei preocupări mai reduse cu privire la impactul pisicilor asupra faunei sălbatice indigene. Insulele și Australia sunt bine studiate, în parte din cauza îngrijorării legate de impactul pisicilor asupra speciilor indigene, care sunt naive la amenințarea unui prădător felin.

Cercetările anterioare s-au axat pe prădarea de către pisici a speciilor cu probleme de conservare. Prin reunirea rapoartelor globale privind prădarea de către pisici, constatările actuale creează o imagine mai completă a numărului mare de specii din Lista Roșie a IUCN, în special păsări și mamifere, despre care se știe că sunt consumate și potențial afectate de pisici.

Reprezentarea ridicată a speciilor cu probleme de conservare în dieta pisicilor (16,65 %) este îngrijorătoare, având în vedere că pisicile au fost deja asociate cu 26 % din disparițiile de păsări, mamifere și reptile la nivel global și sunt recunoscute ca amenințări majore pentru multe specii amenințate existente.

Pisicilor le place carnea, fapt dovedit de constatările studiului, care demonstrează că pisicile sunt prădători fără discernământ și mănâncă în esență orice tip de animal pe care îl pot captura într-un anumit stadiu de viață sau pe care îl pot căuta în gunoaie.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!
4 COMENTARII
  1. O mai mare tâmpenie ca asta nu am auzit. Deci pisica este mama tuturor nenorocirilor de pe Pământ. În concluzie, să exterminăm pisica. Ea a adus năpasta asupra Pământului, nu ? Se pune întrebarea legitimă. Homo sapiensul este îngerul de pe Pământ ? La câte nefăcute am fost capabili, noi, ființe raționale, că așa ne considerăm a fi, nu avem nicio vină ? Noi, care am adus și ducem spre extinție tot ce este viu pe planetă. Din cauza noastră în câteva sute de ani planeta nu va mai fi ceea ce a fost cândva, o oază intrun deșert astral. Va fi un deșert numit Terra.
    Vivat Homo sapiens recens, Vivat !

    • Fix la asta ma gindeam si eu,le-a venit pe pisici acum!!! Cind Biserica Catolica a exterminat pisici in nasa au avut epidemie…trazni-i-ar Dzeu odata,de scirbe nenorocite cu idei de r-hat,ca nu mai pot!!!!😡😠😡😠😡

  2. În vârful lanțului trofic e omul. Omul este cel mai mare prădător de pe planetă. Să dai vina pe animale pentru dispariția altor animale e un jigodism științific modern, dezvoltat de lesbiene, homosexuali, transsexual și tiktok-ieri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Aventuri de pescuit cu voblere: capturile anului

Aventuri de pescuit cu voblere: capturile anului

Vrei să cumperi un teren? Asigură-te că faci o investiție inteligentă!

Vrei să cumperi un teren? Asigură-te că faci o investiție inteligentă!

Despachetează ca un profesionist: strategii de organizare în noua casă

Despachetează ca un profesionist: strategii de organizare în noua casă

Codul SWIFT: Element Esențial în Tranzacțiile Bancare Internaționale

Codul SWIFT: Element Esențial în Tranzacțiile Bancare Internaționale