Partidul de opoziție din Albania, aflat în dificultate, pregătește o campanie electorală dramatică după ani de zile în care a fost marginalizat de socialiștii lui Edi Rama, aflați la putere, scrie Politico.
Strategul republican care a ghidat renașterea politică a lui Donald Trump în 2024 sprijină acum principalul partid de opoziție din Albania.
Consilierul de campanie al lui Trump și un „guru” al alegerilor republicane, Chris LaCivita, sprijină acum Partidul Democrat conservator din Albania, al cărui lider, Sali Berisha, speră la propria revenire politică după acuzații de corupție, în alegerile naționale de duminică.
Cu sprijinul lui LaCivita, Berisha încearcă să-l răstoarne pe Edi Rama, pictorul devenit lider socialist de marcă, care a ținut Albania sub influența sa de peste două decenii, mai întâi ca primar al Tiranei și apoi ca prim-ministru.
O victorie pentru Berisha ar pune capăt celor 12 ani de guvernare ai socialiștilor lui Rama, pe care observatorii internaționali i-au descris ca o perioadă marcată de o capturare sporită a statului de către un singur partid. Dar ar introduce, de asemenea, o forță politică aliniată deschis cu agenda lui Trump într-o regiune considerată de mult timp vulnerabilă strategic la influența rusă și chineză.
„În ultimii doi ani, Chris LaCivita a consiliat două figuri politice majore, în două țări diferite… acele două cazuri sunt Donald Trump și Sali Berisha”, a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Alfred Lela, pentru POLITICO.
Potrivit lui Lela, cei doi împărtășesc „profiluri remarcabil de similare… [au fost] persecutați de instituții – interne și internaționale – vizați de sistemele de justiție din țările lor și descriși ca niște interlopi periculoși care trebuie eliminați din politică cu orice preț”.
La un eveniment de la începutul acestui an, LaCivita a spus: „cu o democrație înfloritoare și o adevărată prietenie cu America, putem face Albania măreață din nou. POLITICO a adresat o serie de întrebări lui LaCivita despre munca sa în Albania pentru Berisha, dar nu a primit un răspuns.
Berisha, acum în vârstă de 80 de ani, este considerat părintele democrației albaneze pentru rolul său în mișcarea de protest care a înlăturat ultimul regim comunist dur din Europa în 1992 și pentru că a devenit primul președinte ales în mod democratic al țării.
Dar a fost vizat de administrația Joe Biden în 2021 pentru presupusă corupție, ceea ce a declanșat trei ani de haos în Partidul Democrat al Albaniei, în timpul cărora Berisha a fost expulzat din grupul parlamentar și, în cele din urmă, plasat în arest la domiciliu în vederea unei anchete de corupție – înainte ca un tribunal să îi redea controlul asupra partidului în 2024.
Deși sondajele sugerează că Partidul Socialist aflat la guvernare ar putea obține în jur de 48% din voturi, iar democrații sunt în urmă cu cel puțin 10 puncte procentuale, introducerea votului diasporei pentru prima dată și fiabilitatea scăzută a sondajelor ar putea duce totuși la o surpriză. Partidul care câștigă o majoritate parlamentară formează noul guvern și selectează prim-ministrul.
Aceasta ar reprezenta o renaștere electorală uimitoare pentru Berisha, un om care părea odinioară îngropat politic.
Citește și: Vladimir Putin propune negocieri directe de pace cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul
Lista neagră a SUA
Până în 2021, Berisha fusese președinte, a servit două mandate ca prim-ministru și se retrăsese în mare parte pentru a lăsa altă generație să conducă Partidul Democrat.
Apoi a venit un șoc din străinătate: SUA l-au declarat pe el, pe fiica și pe fiul său persona non grata, secretarul de stat de atunci, Antony Blinken, invocând „corupția semnificativă” ca motiv pentru care li s-a interzis intrarea în țară.
Administrația Biden a declarat că Berisha a fost implicat în „deturnarea de fonduri publice și interferența cu procesele publice … în beneficiul său propriu și pentru a-și îmbogăți aliații politici și membrii familiei sale, în detrimentul încrederii publicului albanez în instituțiile guvernamentale și funcționarilor publici”.
„Domnul Berisha a cerut fapte și dovezi, la fel ca mai mulți congresmeni americani, dar secretarul Blinken nu a furnizat niciodată dovezi”, a spus Lela.
Albania este o țară profund pro-americană, iar faptul că liderul istoric al principalului grup de opoziție a fost pe lista neagră a SUA este echivalent cu o sentință de moarte politică pentru partid în ochii multor albanezi.
Intră în scenă guru-ul care l-a propulsat pe Trump înapoi la Casa Albă după o campanie de succes în 2024, în care republicanul nonconformist a câștigat toate cele șapte state-cheie din SUA.
„LaCivita a declarat public că statutul lui Berisha nu l-a descurajat — l-a inspirat. S-a alăturat unei campanii dificile, pentru un partid care încerca să se reconstruiască după ce fusese împins la marginea execuției politice”, a spus Lela.
Berisha — cardiolog de profesie, care combină o aparență intelectuală cu o politică aprinsă și combativă — a spus că ancheta de corupție internă, în care au fost formulate acuzații după desemnarea sa de către SUA și arestul la domiciliu, a fost un atac motivat politic. A dat startul unei mișcări de protest, cu demonstranți care au incendiat anvelope în fața primăriei din Tirana, au ars scaune din parlament și au incendiat efigii ale liderilor partidului de guvernământ.
„Curtarea” lui Trump
Rama, care este la putere din 2013, a muncit din greu pentru a atrage Occidentul — de la participarea la întâlniri la Bruxelles în trening și adidași, până la tratarea eurocraților încrezuți ca pe niște regi la conferințele fastuoase organizate în Tirana.
Carismatic și adesea intenționat extravagant, a muncit din greu pentru a se face albanezul preferat al Occidentului.
Și el a apelat la ajutorul unor consilieri occidentali de profil înalt, angajându-l pe strategul Partidului Laburist, Alastair Campbell, în 2012, pentru a-l ajuta să elaboreze ceea ce a devenit o victorie zdrobitoare în alegerile din 2013. Fostul prim-ministru britanic Tony Blair a fost ulterior implicat și el în consilierea lui Rama.
Iar democrații nu sunt singurii care curtează cercul apropiat al lui Trump.
Într-un interviu din aprilie, Rama a declarat pentru Bloomberg că îl consideră pe Trump „bun pentru toată lumea”, afirmând că „Dumnezeu l-a salvat pe Trump” după tentativa de asasinat din iulie 2024 în timpul campaniei din SUA „nu doar pentru a face America măreață din nou… [dar] și pentru a face Europa să se trezească și să se pună în mișcare.”
De asemenea, Rama i-a predat ginerelui lui Trump, Jared Kushner, unul dintre cele mai profitabile proiecte de dezvoltare din istoria modernă a țării, inclusiv un contract de închiriere pe 99 de ani pe insula Sazan – o fostă bază militară de informații părăsită în largul coastei sudice strălucitoare a Albaniei – și terenuri în delta râului Vjosa.
Citește și: Viktor Orbán anunță că Ungaria nu va interveni în alegerile prezidențiale din România: „Guvernul maghiar consideră că poziția UDMR este decisivă, iar în chestiuni de politică națională, interesul maghiarilor din Transilvania este cel care trebuie să ne ghideze”
Ambițiile europene
Politica tensionată dintre democrații lui Berisha și socialiștii lui Rama riscă să afecteze ambițiile Albaniei de aderare la Uniunea Europeană — cea mai importantă problemă pentru alegători.
„Abordarea lor confruntațională este cea care a împiedicat țara să își atingă întregul potențial și să avanseze pe calea integrării europene,” a declarat Valbona Zeneli, cercetător la Atlantic Council, pentru Politico.
„Avem nevoie de un nou val de lideri și partide, și de o ruptură de la votul pentru liderul de partid către votul pentru platforme și politici politice,” a continuat Zeneli.
Spre deosebire de majoritatea vecinilor săi din Balcani, care continuă să fie prinși în dispute intractabile provenite din războaiele de dezintegrare ale Iugoslaviei din anii ’90, Albania se confruntă cu puțină sau chiar deloc opoziție regională ori internațională în ceea ce privește aderarea la UE — și a acționat, în general, ca un factor de stabilitate în regiune.
În prezent, este considerată una dintre favoritele pentru aderare, iar Rama a promis că va obține aderarea până în 2030, ca parte a mesajului său electoral pentru alegerile de duminică.
„Asta mă îngrijorează cel mai mult — dacă după alegeri diviziunile din țară vor continua să încetinească progresul reformelor și inițiativele care ar putea, în sfârșit, să o scoată din acest proces de tranziție post-comunistă ce durează de decenii,” a spus Zeneli.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: AGERPRES/EPA/MALTON DIBRA)
