Cum poate un port mare să reducă emisiile fără să-și oprească activitatea? Două proiecte europene au testat timp de cinci ani soluții precum alimentarea navelor de la mal, electrificarea utilajelor, folosirea unor combustibili mai puțin poluanți, producerea de energie din surse regenerabile și instrumente digitale pentru reducerea consumului.
Portul Constanța a fost unul dintre porturile în care aceste soluții au fost testate. Acum, experiența acumulată este pusă la dispoziția altor porturi europene.
Porturile sunt noduri importante pentru comerț, dar și mari consumatoare de energie. Navele, macaralele, camioanele și alte utilaje folosite pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor consumă combustibili și produc emisii. De aceea, decarbonizarea porturilor – reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră – presupune schimbări în multe zone de activitate, nu o singură tehnologie.
În acest scop, Uniunea Europeană a finanțat prin programul de cercetare Horizon 2020 două proiecte ample, PIONEERS și MAGPIE. Ideea a fost să se treacă de la tehnologii testate în laborator la soluții încercate în porturi reale.
Ce s-a testat?
PIONEERS a reunit patru porturi principale: Antwerp-Bruges din Belgia, Barcelona, Venlo (Olanda) și Constanța. În cei cinci ani ai proiectului au fost realizate 19 demonstrații, în domenii precum energia curată, combustibili alternativi, electrificarea echipamentelor, infrastructura portuară și folosirea tehnologiei digitale.
De exemplu, electrificarea înseamnă înlocuirea unor utilaje care funcționează cu motorină cu echipamente alimentate cu energie electrică. În cazul navelor, o altă soluție este alimentarea de la mal: atunci când nava este acostată, își poate opri motoarele și folosi electricitatea furnizată de port.
Alte soluții urmăresc folosirea energiei regenerabile, producerea sau stocarea energiei în port și utilizarea unor combustibili alternativi. Instrumentele digitale pot contribui, la rândul lor, la reducerea consumului printr-o mai bună organizare a transportului și a operațiunilor.
MAGPIE a urmărit o logică asemănătoare. Proiectul a fost coordonat de portul Rotterdam și a inclus porturile HAROPA din Franța, Sines din Portugalia și DeltaPort din Germania. Au fost testate 14 soluții, inclusiv pentru electrificare, energie regenerabilă, combustibili alternativi și transport mai eficient.
De ce contează dacă o soluție funcționează într-un singur port?
Pentru că ceea ce merge într-un port nu poate fi copiat automat în altul.
Un port care vrea să înlocuiască utilajele diesel cu unele electrice are nevoie de suficientă energie și de rețea electrică. Un sistem pentru alimentarea navelor de la mal presupune investiții și infrastructură. Folosirea unui combustibil alternativ depinde de disponibilitatea acestuia și de costuri.
De aceea, PIONEERS a dezvoltat un instrument numit Green Port Master Plan Handbook Explorer. Acesta oferă porturilor o metodă prin care își pot evalua situația actuală, își pot stabili obiective până în 2050 și pot identifica soluțiile și investițiile necesare pentru a ajunge acolo.
Ideea este ca experiența celor patru porturi participante să poată fi folosită și în alte porturi.
Ce înseamnă pentru Constanța?
Participarea Portului Constanța îl conectează la o rețea europeană în care sunt testate soluții pentru reducerea emisiilor și eficientizarea activităților portuare.
Dar rezultatele finale trebuie interpretate cu atenție. Documentele publicate la încheierea proiectelor nu oferă o cifră agregată care să arate cât au scăzut emisiile în Portul Constanța ca urmare a acestor proiecte. Prin urmare, participarea la PIONEERS nu înseamnă că portul este deja „decarbonizat”.
Rezultatul concret al celor cinci ani de proiect este mai degrabă o trusă de instrumente: tehnologii testate, metode de evaluare și planuri care pot ajuta porturile să decidă ce merită implementat.
De acum înainte, adevăratul test este dacă aceste soluții vor fi preluate și finanțate la scară mai mare. Pentru Constanța, ca și pentru celelalte porturi europene, trecerea de la demonstrații la infrastructură permanentă va depinde de investiții, accesul la energie, costuri și capacitatea de a integra noile tehnologii în activitatea portuară de zi cu zi.
Conferința finală a avut loc la Rotterdam, iar proiectele se apropie de finalizarea contractuală la sfârșitul lunii septembrie. De aici înainte, efectul lor va depinde mai puțin de numărul soluțiilor testate și mai mult de câte dintre acestea sunt preluate, finanțate și implementate la scară de porturile europene.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: Info Sud-Est)
